Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În România nicio pensie nu este identică, iar timpul în care un dosar de pensionare se rezolvă depăşeşe frecvent limita legală. Una dintre cauze este numărul copleşitor de modificări ale legilor care stabilesc acordarea pensiilor. De multe ori, nici sistemul informatic nu ţine pasul cu Parlamentul
Legea pensiilor a fost modificată de aproape 80 de ori în ultimul deceniu. Schimbările au fost făcute în ideea de a se corecta anomalii ale sistemului, însă au generat în schimb un coşmar birocratic. La calcularea pensiei, funcţionarii publici trebuie să ţină cont de fiecare model de lege care s-a aplicat în perioade diferite pentru a soluţiona un dosar. Fosta şefă a Casei Naţionale de Pensii, Domniţa Pârcălabu, spune că, nici în condiţiile în care sistemul de calculare a pensiilor a fost informatizat, munca funcţionarilor nu a devenit mai uşoară. "Impactul se observă, în primul rând, asupra celor care trebuie să calculeze pensiile, asupra funcţionarilor. Ei trebuie să fie foarte buni specialişti şi să cunoască în detaliu toate modificările care au survenit. Fiecare perioadă trebuie analizată din perspectiva legii care a funcţionat atunci. Faptul că avem un sistem informatic nu este de mare ajutor, pentru că tot funcţionarul este cel ce trebuie să ştie în ce rubrică sau subrubrică trebuie trecută contribuţia. Şi în ce valoare, absolută sau relativă".
Pensia variabilă care vine cu întârziere
Numărul mare de legi de care trebuie să se ţină cont la soluţionarea unui dosar de pensionare face ca aproape nicio pensie din România să nu fie egală cu alta. "Există o varietate foarte mare de pensii, tot din acest motiv. Sunt foarte mulţi oameni care spun: "Păi eu am lucrat în acelaşi loc şi am aceeaşi vârstă cu X, însă pensia mea este diferită". Totuşi nu există oameni cu un stagiu identic de muncă, iar numărul mare de modificări ale legii care trebuie luat în calcul face ca pensiile să difere", spune Domniţa Pârcălabu. Un alt efect este că soluţionarea unui dosar se întinde pe durata a unor luni bune. "Oamenii, când ajung la vârsta de pensionare, nu ştiu când vor lua pensia. Problema este că ritmul mare de modificări face ca aplicaţiile informatice să nu poată fi actualizate la timp. Suntem mereu în urmă cu sistemul informatic".
Legea nu are timp să se maturizeze
Pârcălabu spune că în România nu există timp pentru a se analiza efectele pe termen lung ale unei legi, pentru că la fiecare anomalie constatată intervine o modificare. "La noi, imediat ce se constată o anomalie, se simte nevoia de a se lua măsuri imediat. Nu se analizează efectele îndelungate ale legii. Ori este nevoie de timp atunci când ai în spate numere foarte mari de oameni. Sunt asigurări sociale care se acordă până la sfârşitul vieţii, pe o perioadă îndelungată de timp. Eficacitatea măsurilor nu se analizează doar pe un an", spune fosta şefă a Casei Naţionale de Pensii.
Grupele de muncă
Grupele de muncă au fost obiectul multor modificări de-a lungul timpului.
În anul 2000, Legea 19 desfiinţa încadrarea în grupele de muncă I şi II, care asigurau reducerea vârstei de pensionare. Se mai bucurau de acest beneficiu doar cei care au fost încadraţi în grupele I şi II până la data de 1 aprilie 2001. În 2010, Legea 263 acorda reducerea vârstei de pensionare celor care au prins minimum 6 ani de muncă în categoria I, până la 1 aprilie 2001. În 2015, Senatul modifică legea 263 pentru a se bucura de reducerea vârstei de pensionare şi cei care au prins doar 2 ani de muncă în categoria I.
Câţi pensionari sunt în România şi ce venituri au
În România trăiau 5.346.000 de pensionari, la sfârşitul anului trecut. Pensia minimă garantată de stat este de 400 de lei. Cea mai mare pensie acordată de statul român este de 28.852 de lei, fiind virată unui fost magistrat. Între aceste extreme, nicio altă pensie nu este la fel. Pensia medie este de 844 de lei. 1,2 milioane de români, aproape un sfert din total, primesc o pensie mai mică de 500 de lei. Numărul celor care au o pensie care depăşeşte 1.000 de lei este de este de aproximativ 482.000, sub 10% din totalul pensionarilor.
