Judecatorii CCR au decis, in unanimitate, ca Legea raspunderii magistratilor este constitutionala.
Senatul a adoptat cu 75 voturi "pentru", 30 de voturi "impotriva" si sase abtineri, proiectul de lege care extinde sfera abaterilor disciplinare in cazul judecatorilor si procurorilor si infiinteaza Inspectia Judiciara ca structura cu personalitate juridica in cadrul CSM. Senatul este Camera decizionala. Proiectul fusese respins de Camera Deputatilor.
Proiectul de lege extinde sfera abaterilor disciplinare in cazul magistratilor, inclusiv prin introducerea sanctiunii disciplinare a suspendarii din functie pe o perioada de pana la sase luni.
Prin noua lege, Inspectia Judiciara ar urma sa actioneze independent si se va ocupa cu analiza, verificarea si controlul magistratilor. Inspectia Judiciara urmeaza sa fie condusa de un inspector sef, ordonator principal de credite, numit de plenul CSM pe un mandat de trei ani, cu posibilitatea unei singure innoiri, in urma unui concurs organizat de CSM.
Abaterile disciplinare definite de lege sunt: manifestari care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale, incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii, atitudinile ireverentioase in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, personalul instantei, inspectori judiciari, avocati, experti sau martori.
De asemenea, constituie abateri disciplinare desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu, refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile sau actele depuse de parti, nerespectarea de catre procuror a dispozitiilor procurorului ierarhic superior, nerespectarea in mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor legale privind solutionarea cu celeritate a cauzelor, nerespectarea secretului deliberarii si a altor informatii de aceeasi natura.
Absentele nemotivate de la serviciu, imixtiunea in activitatea unui alt judecator sau procuror, folosirea functiei detinute pentru a obtine un tratament favorabil din partea autoritatilor sau interventiile pentru solutionarea unor cereri, nerespectarea in mod grav sau repetat a dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor, participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii pentru care nu este asigurata transparenta fondurilor sunt si ele considerate abateri disciplinare.
De asemenea, nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor ICCJ, precum si exercitarea functiei cu rea credinta sau grava neglijenta constituie abateri disciplinare.
Reaua-credinta exista, potrivit proiectului de lege, atunci cand judecatorul sau procurorul incalca cu stiinta normele de drept material sau procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unei persoane.
Grava neglijenta exista, potrivit proiectului de lege, atunci cand judecatorul sau procurorul nesocoteste din culpa, in mod grav, neindoielnic si nescuzabil, normele de drept material si procesual.
Sanctiuniile disciplinare care se pot aplica judecatorilor si procurorilor, proportional cu gravitatea abaterilor, sunt: avertismentul, diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu pana la 20% pe o perioada de pana la sase luni, mutarea disciplinara pentru o perioada de pana la un an, suspendarea din functie pentru o perioada de pana la sase luni si excluderea din magistratura.
Actiunile disciplinare in cazul abaterilor savarsite de un judecator se exercita de Inspectia Judiciara prin inspectorul judiciar, de ministrul Justitiei sau de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
De asemenea, actiunile disciplinare in cazul abaterilor savarsite de procurori se exercita de Inspectia Judiciara prin inspectorul judiciar, de ministrul Justitiei sau procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ.
In 20 decembrie, PSD a atacat la Curtea Constitutionala legea care extinde abaterile disciplinare in cazul magistratilor, intrucat ar incalca o serie de prevederi constitutionale, printre care cele care stabilesc ca justitia este unica, impartiala si egala pentru toti si se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.