Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
CSM a decis delegarea Lidiei Bărbulescu ca preşedinte a instanţei supreme, ca urmare a eliberarii lui Nicolae Popa din funcţiile de judecător şi de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a pensionării acestuia.
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât delegarea în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a Lidiei Bărbulescu, vicepreşedintele acestei instanţe, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, începând cu data vacantării funcţiei, până la ocuparea acesteia, prin numire, dar nu mai mult de şase luni.
Preşedintele Traian Băsescu a semnat, ieri, decretul pentru eliberarea lui Nicolae Popa din funcţiile de judecător şi de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, scrie Mediafax.
Consiliul Superior al Magistraturii a luat act, în 10 septembrie, că preşedintele ICCJ, Nicolae Popa, a împlinit vârsta de pensionare.
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Virgil Andreieş, a declarat că după publicarea decretului de pensionare a lui Nicolae Popa va fi declanşată procedura de numire a unui nou preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
Preşedintele instanţei supreme, Nicolae Popa, şi-a depus cererea de încetare a raporturilor de activitate în data de 11 august, solicitând Consiliului Superior al Magistraturii să fie pensionat de marţi, 1 septembrie, la împlinirea vârstei de 70 de ani.
Cererea de eliberare din funcţie prin pensionare a lui Nicolae Popa, preşedintele ICCJ - membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii -, a fost luată în discuţie de către membrii CSM, procedura fiind una formală.
De regulă, încetarea funcţiei unui judecător sau procuror are loc la momentul în care preşedintele Traian Băsescu semnează decretul de eliberarea din postul deţinut de magistrat, însă, în cazul şefului ICCJ, vacantarea funcţiei a avut loc din 1 septembrie, când acesta a împlinit vârsta prevăzută de lege, respectiv 70 de ani.
Astfel, mandatul lui Nicolae Popa s-a încheiat în 1 septembrie, dată după care, într-un interval de 30 de zile, magistraţii care îndeplinesc condiţiile pentru ocuparea funcţiei de şef al ICCJ îşi pot depune candidaturile.
În 6 septembrie 2007, Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât că magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - numiţi în această funcţie în temeiul Legii 56/1993 - a Curţii Supreme de Justiţie, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 70 de ani.
Hotărârea a fost determinată de aplicarea principiului neretroactivităţii legii noi pe timpul desfăşurării unui mandat.
Discutarea acestui subiect a fost determinată de împrejurarea că erau magistraţi numiţi în funcţia de judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în temeiul Legii 56/1993 a Curţii Supreme de Justiţie, republicată, cu privire la care, la momentul numirii, legea prevedea că nu pot depăşi vârsta de 70 de ani în această funcţie.
Ulterior, prin Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, s-a stabilit că judecătorii şi procurorii (…), precum şi magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor nu pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzută de lege.
În aplicarea acestei legi, prin Hotărârea 444/2005, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a statuat că vârsta de pensionare a magistraţilor este de 68 de ani.
În Decizia Curţii Constituţionale 375/2005 s-a arătat că "principiul inamovibilităţii se aplică atât în privinţa duratei funcţiei de judecător, cât şi la durata mandatului funcţiei de conducere îndeplinit de acesta, care nu poate fi nici micşorată şi nici prelungită fără consimţământul judecătorului".
