x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Lista roşie, probleme cât cuprinde

Lista roşie, probleme cât cuprinde

de Alexandru Nastase    |    05 Mai 2009   •   00:00
Lista roşie, probleme cât cuprinde
Sursa foto: /Jurnalul Naţional

La doi ani după aderarea la Uniunea Europeană, România nu are încă o evaluare adecvată a speciilor de floră şi faună şi a stării de conservare în care se află.



Motivele sunt multiple. În primul rând, aproape nimeni nu mai iese în teren. Mai toate institutele de cercetare din România au rămas la managementul de dinainte de '89, adică banii de care dispun vin doar de la bugetul de stat. Aşa că fondurile sunt insuficiente, ajungând de multe ori doar pentru salarii. Pentru că nu se colectează date noi, directorii acestor institute ţin cu dinţii de datele din arhivă. Când mai iese cineva în teren - de regulă tineri doctoranzi entuziaşti, la început de drum, în speranţa că pot să facă şi în România cercetare şi nu trebuie să emigreze - şi îndrăzneşte să găsească o altă situaţie în teren decât cea din arhive, imediat se mobilizează toate "armatele" de cercetători cu nume şi vârste grele, care spun că respectivul nu are experienţa necesară să-şi dea cu părerea. O altă cauză este colaborarea dintre "greii" din domeniu, care se urăsc şi îşi doresc supremaţia pe domeniu.

Cu chiu, cu vai, în 2001 a apărut Cartea Roşie a Vertebratelor, o lucrare cu multe lipsuri, dar care a reprezentat un început de drum. Este realizată sub egida Academiei Române de mai mulţi cercetători cu greutate, astfel încât lucrarea nu a fost contestată până acum de alţi cercetători. La capitolul "plante" nu s-a reuşit nici măcar asta, astfel încât fiecare somitate din domeniu are propria listă! Aşa se face că în 2008 existau nu mai puţin de cinci liste roşii pentru plante. Nici una dintre acestea nu conţinea informaţii concrete: unde se află speciile periclitate, care sunt cauzele degradării speciei. Motivul? Cercetarea în domeniu, dacă mai poate fi numită cercetare, nu a trecut de stadiul anilor '70, adică taxonomie şi atât. Cercetătorii merg în teren şi spun doar că au identificat speciile căutate, fără a menţiona dacă acestea sunt la nivel populaţional, care e optimul, dacă habitatul este specific sau nu pentru ele, adică speciile margine de areal de distribuţie sau alte întrebări la care trebuie răspuns când se dă verdictul: specie periclitată, specie vulnerabilă, specie rară, specie endemică. Din acest motiv, aproximativ 70% din propunerile României de modificare a anexelor directivelor europene, prin adăugarea de noi specii, au fost respinse, în special pentru "habitate" şi "specii de plante". Aceste motive au condus la situaţia critică în care ne aflăm: în România nu există nici o listă naţională roşie oficială. Articolul din legislaţie este oarecum inutil, pentru că neavând listele oficiale e greu în instanţă să justifici acţiunile. Aşa că nimeni nu mai ţine cont de ele, nici autorităţile de mediu, care cu greu impun măsurile pentru speciile trecute în legislaţie.

INVESTIŢII AMĂNATE
Anul trecut, Guvernul a anunţat că va cheltui 4,3 milioane de lei pentru protejarea speciilor de animale aflate în stare "critică, vulnerabilă sau pericol de dispariţie", fondurile urmând a fi asigurate din bugetul Ministerului Agriculturii. Banii urmau să fie daţi conform listei aprobate de Comisia pentru Managementul Resurselor Genetice Animale în luna mai 2007. Fondurile au fost alocate pe categorii, în funcţie de specii, rase, linii, lista aprobată de Guvern incluzând 13 specii de animale. Conform legii, populaţiile de animale care au mai puţin de 100 femele sunt considerate în stare critică, cele cu mai puţin de 1.000 femele sunt în pericol de dispariţie şi cele cu mai puţin de 5.000 femele sunt considerate vulnerabile. Cei mai mulţi bani (1.000 de lei/cap animal) urmau să fie alocaţi pentru bivolul românesc, pentru caprina albă de Banat şi cea carpatină vor fi cheltuiţi 95 de lei/cap, pentru ovina valahă cu coarne în tirbuşon suma alocată este de 100 de lei/cap, în timp ce pentru ovina merinos de Stavropol sunt acordaţi 95 de lei/cap. Alte sume urmau să fie alocate pentru nurcă (40 de lei/cap), vulpe argintie (83 de lei/cap), dihor (35 de lei/cap) şi speciile de peşti crap de Dunăre, ştiucă, cosaş, lin, lopătar, caras ornamental, singer (6 lei/cap). Investiţiile au fost amânate.

×
Subiecte în articol: verde! lei/cap