Litoralul românesc se surpă

Toate lucrările efectuate în ultimii 20 de ani pentru consolidarea Litoralului românesc au fost de mântuială şi, pentru că nu au făcut parte dintr-un plan general-unitar, care să vizeze întregul teritoriu de la Sulina până la Vama Veche, multe dintre ele au fost inutile.

Este concluzia prezentată de ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, care a afirmat că pentru salvarea situaţiei este nevoie de un proiect unitar, care să vizeze întregul Litoral, nu doar să cârpească pe ici, pe colo plajele şi faleze, în funcţie de diferite interese, mai ales financiare.

Ministrul a desfiinţat proiectele realizate în ultimii 20 de ani la Marea Neagră, afirmând că este nevoie de o cu totul altă viziune pentru managementul zonei costiere. "Este foarte uşor să se facă raportări triumfaliste şi să se spună că situaţia nu este tocmai gravă, că avem proiecte şi căutăm finanţări şi, în general, că problemele vor fi rezolvate.

Am participat la tot felul de şedinţe festive, care arătau că, de fapt, nu s-a realizat mai nimic în acest domeniu şi mi-e teamă că situaţia este foarte delicată", a spus recent ministrul la un eveniment dedicat felului în care România a absorbit bani prin Programul Operaţional Sectorial Mediu.

Nemirschi a adăugat că singura perioadă în care s-au făcut lucrări de calitate pentru protejarea Litoralului românesc a fost înainte de 1989, dar că, din păcate, proiectele respective au fost abandonate înainte de a fi finalizate.

În anii '90 şi 2000 s-au făcut alte studii, în funcţie de guvernările care s-au perindat, s-au alocat bani insuficienţi, iar lucrările fie au fost făcute de mântuială, fie nu ajută foarte mult scopului final de reabilitare a plajelor şi falezelor de la Marea Neagră. "Este nevoie să gândim acest proiect în ansamblu, să găsim finanţări şi să dăm drumul la proiecte, întrucât situaţia este gravă atât în partea de nord, unde sunt plaje virgine, cât şi în sud, în staţiunile turistice pe care vrem atât de mult să le promovăm", a spus ministrul Nemirschi.

PROIECTUL JICA - ÎNTĂRZIERI MAJORE
Cel mai recent proiect de mari dimensiuni privind reabilitarea plajelor din România a fost semnat în 2007. În valoare de 316 milioane de euro, proiectul viza cinci zone prioritare, iar lucrările urmau să se deruleze până în anul 2020.



Studii de fezabilitate fuseseră realizate de Agenţia Japoneză de Cooperare Internaţională - JICA şi vizau doar porţiunea ţărm dintre Mamaia şi Eforie Nord: reabilitarea a 1.500 de metri de diguri, realizarea unei lungimi de 4.100 de metri de recifi artificiali şi lucrări de înnisipare, cu circa 3,2 milioane de metri cubi de nisip provenit din Marea Neagră sau din Dunăre.

De asemenea, erau prevăzute şi diguri subacvatice: lucrări hidrotehnice de protecţie (jetele şi epiuri) pe o lungime de 6.700 de metri. Potrivit unor surse din Direcţia Dobrogea - Litoral, lucrările au înregistrat întârzieri severe, din cauza lipsei banilor.

În ciuda declaraţiilor, Guvernul Tăriceanu nu a acordat fondurile necesare desfăşurării în bune condiţii a proiectelor. Ministerul va aloca bani pentru alte trei studii de fezabilitate pentru alte trei proiecte prioritare: Eforie, Mamaia Sud şi Tomis. În cazul în care România nu va demara aceste lucrări, riscăm să pierdem peste 20 de ani câteva hoteluri din zona Litoralului.

Potrivit specialiştilor români, principalele cauze care duc la reducerea plajelor sunt amenajările hidrotehnice realizate în bazinul Dunării, extinderea digurilor şi modernizarea porturilor, reducerea stocurilor de moluşte marine, dar şi tendinţa de ridicare a nivelului mării cu 1,5 mm-2 mm.

ÎN DELTĂ
Plajele din zona Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării sunt şi ele foarte afectate: plaja Sacalin este într-un proces avansat de degradare, rata maximă de eroziune fiind de - 19 metri pe an. Într-o situaţie la fel de critică se află şi sectorul de plajă dintre Sulina şi Sfântu Gheorghe, care se confruntă cu fenomenul de eroziune rapidă, pierderea anuală fiind de - 9 metri, fiind afectată în special zona Sfântu Gheorghe - Zăton. Foarte afectată este şi plaja staţiunii Gura Portiţei.