Victor Ciutacu: Să ne întoarcem la ştirea care mi-a dat ideea să vă invit pe voi astăzi. MApN aşteaptă motivarea deciziei Curţii de Apel Bucureşti în cazul mormintelor soţilor Ceauşescu. Domne, pe mine a început să mă r&
Victor Ciutacu: Să ne întoarcem la ştirea care mi-a dat ideea să vă invit pe voi astăzi. MApN aşteaptă motivarea deciziei Curţii de Apel Bucureşti în cazul mormintelor soţilor Ceauşescu. Domne, pe mine a început să mă râcâie chestia asta, şi vreau să vă întreb, o dată la mână, oamenii ăia în primul rând, mă refer la Valentin Ceauşescu, că e singurul care a mai rămas din familie, şi la soţul lui Zoia. De ce trebuie într-un stat de drept, democratic, cum ne numim noi în 2008, să umble în instanţă de 15 ani de când se judecă...
Mădălin Voicu: Sunt vreo 9 ani de când a început pericolul...
Victor Ciutacu: Ca să îşi recupereze bunurile lor, în statul capitalist în care se presupune că trăim cu toţii? De ce trăim chestia asta? Înţeleg că toată lumea are dreptul.
Mădălin Voicu: Serghei e ...
Victor Ciutacu: Da, Serghei Mizil a fost mai apropiat.
Mădălin Voicu: Da, el e la curent cu lucruri care eu probabil doar le-am auzit.
Victor Ciutacu: Domne, avem oameni care pe Legea 10 vin şi revendică, şi bine fac. În măsura în care demonstrează că sunt urmaşii celor care le-au fost naţionalizate bunurile de regimul comunist, e OK. /.../ Ei n-au dreptul la acelaşi tratament în România democratică?
Serghei Mizil: Nu, eu zic că aici e mai complicat. Ei vor să ascundă tot ce s-a făcut, pentru că părerea mea după asasinarea celor 2 a fost un jaf generalizat în ţară. Şi cei care au condus după aia revoluţia şi care au făcut morţii, nu? Că sunt foarte mulţi morţi după ce erau arestaţi, apoi au dat ordin.
Victor Ciutacu: Şi dacă până la urmă îi deshumăm pe oamenii ăia, constatăm că sunt sau nu sunt...
Serghei Mizil: Eu zic că nu îi scoate niciodată.
Victor Ciutacu: Şi dacă i-ar scoate ce s-ar putea demonstra?
Serghei Mizil: Nu ştiu cum să îi scoată pentru că practic ei nu există acolo.
Victor Ciutacu: Şi acolo ce-i?
Serghei Mizil: În acte nu figurează nimic, alee.
Victor Ciutacu: Domne, eu mi-aduc aminte, Jurnalul Naţional a făcut an de an... şi am dat la un moment dat un certificat de deces, sau nu ştiu ce.
Serghei Mizil: Există certificatul, dar nu există acolo pe locul respectiv, în acte e alee. Deci nu există nici un mormânt al lor.
Victor Ciutacu: Bun şi presupunând că până la urmă se va ajunge la deshumarea celor două cadavre care sunt sau nu sunt, tu zici că nu sunt acolo. În momentul în care constatăm că nu sunt...
Serghei Mizil: Ce o să zică, nu ştim.
Mădălin Voicu: Dar sunt nişte responsabili care au luat parte la această mormântare.
Victor Ciutacu: Gelu Voican e viu, nu-l întreabă nimeni?
Mădălin Voicu: Tocmai.
Serghei Mizil: Sunt senili, domne.
Victor Ciutacu: Nu, dimpotrivă, par foarte sprinteni.
Serghei Mizil: Şi o să zică, nu-mi aduc aminte. Ce poate să îi facă o instanţă lu unu dacă nu îşi aduce aminte după 20 de ani ceva? E la revedere treaba.
Victor Ciutacu: Dar chestia asta ce legătură are până la urmă cu recuperarea bunurilor familiei?
Serghei Mizil: Nu, dar era normal domne să le dea în primul rând familiei. În orice ţară, e logică chestia asta, să mă duc să aprind o lumânare la familia mea. Şi doi, acest subiect e foarte fierbinte şi la ora actuală.
Victor Ciutacu: Măi oameni buni, generalului Pacepa care a fost la fel de .... sau mă rog, a fost şeful...
Serghei Mizil: Nu, ăla a trădat. Ăla a trădat o armată.
Victor Ciutacu: Dar tot sub statul comunist.
Serghei Mizil: Păi dar nu contează.
Victor Ciutacu: Statul român din câte înţelesei i-a retrocedat o colecţie impresionantă de tablouri în valoare de nişte milioane de euro.
Mădălin Voicu: Da, pentru că el a emigrat în America...
Serghei Mizil: N-are importanţă. El a fost condamnat pe drept. A părăsit o armată, indiferent a cui e.
Mădălin Voicu: Asta e o chestie logică, eu vorbesc după chestia asta.
Serghei Mizil: Păi şi cum îl reabilitezi?
Mădălin Voicu: Americanii care sunt jandarmi mondiali, au recomandat, că ei aşa fac, ei nu impun, ei recomandă, ca Pacepa să fie reabilitat. Să nu îmi spui mie că românii au inventat chestia asta să îl reabiliteze pe Pacepa.
Serghei Mizil: Bineînţeles că nu.
Mădălin Voicu: Au avut recomandare, de unde, de la americani. Pacepa când a plecat n-a dat reţeaua noastră de spionaj în primire, i-a dat pe ăia din Bundestag, că au căzut 9 miniştri ai lui Billy Bram.
Serghei Mizil: Nu domne, şi reţeaua noastră.
Mădălin Voicu: Noi i-am retras de frică ca să nu fie daţi în primire.
Serghei Mizil: Nu mă omule iar te repezi şi nu ştii. Deci Ceauşescu având atunci .... se ridicase atunci un avânt foarte mare, nu se mai fereau de noi, şi atunci şi ruşii şi toată lumea făceau spionajul prin noi. Şi el a dat totuşi pe noi şi pe toată lumea.
Mădălin Voicu: El a dat în primul rând ce-i interesa pe americani.
Serghei Mizil: Tot. Pe ăia îi interesa absolut totul.
Mădălin Voicu: Ruşii au fost demascaţi că aveau 9 oameni în Bundestag-ul german. Asta a fost partea grea.
Victor Ciutacu: Revin la întrebarea mea, Valentin Ceauşescu nu face parte din cetăţenii care au toate drepturile în vigoare?
Mădălin Voicu: Ba da.
Serghei Mizil: Nu numai că face, toate bunurile le-a obţinut el personal. El n-a avut nici o treabă cu taică-său. Şi tablouri şi toate alea. El a fost colecţionar, fosta soţie...
Victor Ciutacu: Omul ăsta nu se plânge la CEDO, la şmedo, la dracu...
Mădălin Voicu: Omul a vrut să respecte un parcurs juridic...
Victor Ciutacu: Eu nu sunt cel mai mare fan al familiei Ceauşescu. Dar mă revoltă că legea e bună pentru unii...
Mădălin Voicu: Tu trăieşti în România. Atunci nu mai pune prea multe întrebări.
Serghei Mizil: Ascultam pe cineva la un post de radio astăzi, în care explica că nu au spus unde sunt trupurile soţilor Ceauşescu să nu vină lumea să le vandalizeze, să ne facem de râs în Europa. Dar cu procesul nu ne-am făcut de râs în Europa? Cu morţii de la Timişoara care nu existau. Că i-au prins ăia că erau morţi de 3-4 săptămâni, nu ne-am făcut de râs în Europa?
Victor Ciutacu: Să trecem mai departe.
Mădălin Voicu: Vreau să îţi dau un răspuns. Sunt două chestii distincte: una e cu recuperarea bunurilor care sunt de acord că trebuie să li se retrocedeze, şi în momentul în care există documente nici n-ai voie să pui la îndoială chestia asta, şi o să se rezolve...
Serghei Mizil: Când se rezolvă, sunt 18 ani, mă?
Mădălin Voicu: Am înţeles că parcursul e bun. Din câte mi-a spus Valentin.
Serghei Mizil: Da, că le dă, dar nu mai sunt.
Mădălin Voicu: Din ce sunt.
Serghei Mizil: Păi cum din ce sunt?
Mădălin Voicu: Care au rămas, că o parte din ele erau la muzeu, altele nu ştiu unde sunt depozitate.
Serghei Mizil: Păi stai mă puţin, ce mai găseşti?
Mădălin Voicu: Eu vorbesc ca instanţă. A doua problemă e cu deshumarea celor care se presupune că ar fi acolo, corpurile celor doi. Aici e de fapt problema, iar dacă vorbim despre Ceauşescu, el va fi oricum consemnat de istorie.
Victor Ciutacu: Normal.
Mădălin Voicu: Cum a fost consemnat şi Nero, şi Ginghis Han şi Hitler... au făcut şi bine şi rău. Uite, Musolini a lăsat amprentă de nazism şi acum în Italia. Şi e în istorie.
Victor Ciutacu: Eu nu înţeleg un lucru...
Mădălin Voicu: Dar românul e pervers.
Victor Ciutacu: Şi dacă constatăm că nu e nimic acolo...
Mădălin Voicu: Eu prefer să cred ce a zis Serghei Mizil, că e mai plauzibil că dacă nu sunt cadavrele acolo înseamnă că i-a ars.
Victor Ciutacu: Bun, şi ce se întâmplă? Cutremur pe scena politică românească, ce se mai întâmplă?
Serghei Mizil: Nimic.
Mădălin Voicu: Nu ştiu, dar asta e curvăsăria românească. Mai bine spuneai bă ăsta a făcut bine, a făcut şi rău. Uite domne ăstea sunt cadavrele. Voi ca familie aveţi dreptul să ştiţi unde sunt. Ce atâta şmecherie?
Serghei Mizil: Pe Saddam Hussein l-a dus la el acolo, i-a făcut mormânt familia.
Mădălin Voicu: Noi suntem derbedei şi n-avem nici caracter. Noi tot timpul căutăm că să vedem, că a fost, că nu e, că l-a aruncat din elicopter, ce dracu ăsta e un basm pentru proşti. Înseamnă că ăia care au făcut nenorocirea asta ne cred idioţi. Om fi noi idioţi, dar nu pot să ne calce în picioare în halul ăsta.
Serghei Mizil: Acolo a fost o crimă şi ei au astupat-o. E foarte simplă povestea. Că nu i-au judecat cum trebuie.
Mădălin Voicu: De acord. Dă-le doamne oamenilor locul unde sunt.
Serghei Mizil: Gândeşte-te că puterea în România a preluat-o eşalonul doi. Degeaba o freacă ei pe toate părţile, comuniştii şi ăia din securişti şi din armată. Şi dacă nu-l mierleau atunci, el nu spunea, stai bă că tu eşti ăla, tu eşti ăla, tu ai fost cu mine, tu ai fost acolo, tu ai fost acolo...
Victor Ciutacu: Puterea a preluat-o eşalonul doi. Dar acum a venit eşalonul celor care condamnă comunismul. Ce-i împiedică?
Serghei Mizil: Păi ăia nu au fost acolo?
Mădălin Voicu: Cine-i crede mă pe ăştia?
Serghei Mizil: Cum să vii tu Băsescu...
Mădălin Voicu: Cum să vii tu Traian Băsescu în plen să condamni comunismul când ai făcut parte din aparat?
Victor Ciutacu: Tocmai de aia şi-a dat seama că a fost o greşeală.
Mădălin Voicu: Şi nu numai el, toţi care vin să se bată cu pumnii în piept că sunt dizidenţi.
Serghei Mizil: Ştii cum îl respectam pe Traian Băsescu? Dacă zicea, eu am slujit regimul ăla, dau toţi banii care i-am câştigat atunci unui azil, că am luat banii de la nişte tâlhari şi nişte criminali. Şi atunci ziceam, da, bă Băsescule, ai fost băiat bun. Dar când ai fost acolo, ai fost sub ăia...
Mădălin Voicu: Şi nici măcar nu tace, mă. El atacă.
Serghei Mizil: Şi pe cine îmi aduce să condamne? Pe unul care taică-su a inventat comunismul, nu?
Victor Ciutacu: A fost vecin cu voi, nu?
Serghei Mizil: Păi a fost tot prin Primăverii pe acolo, bineînţeles, domne. Şi pe ăla mi-l pune acum să-l citesc la şcoală. Nişte idioţi.
Victor Ciutacu: Da, îi pune să dea Bac-ul din Tismăneanu.
(...)
Victor Ciutacu: Uite mă ceartă o doamnă şi nu pot să nu... de fapt vă ceartă pe voi. Pe mine mă ceartă că v-am invitat, dar sunt obişnuit. Zice că voi acum plângeţi de grija Ceauşeştilor, dar pe vremea voastră n-aţi comentat nimic, o duceaţi foarte bine şi nu stăteaţi la rând pentru de ale gurii.
Mădălin Voicu: Dar noi o ducem bine şi acum.
Victor Ciutacu: Valentin era mare colecţionar cu salariile de atunci. Dacă nu era fiul cui era n-ar fi colecţionat nimic.
Mădălin Voicu îi serveşte pe cei din eşalonul doi care sunt astăzi în politică, şi toată ziua stă la TV şi dă tot felul de indicaţii. N-are serviciu?
Mădălin Voicu: E doamna Tismăneanu, nu?
Victor Ciutacu: Nu, e doamna Maria.
Mădălin Voicu: Ce să zic, fiecare are opinia lui, poate să îşi spună părerea, suntem în democraţie, de aia eu nu înţeleg de ce s-a supărat Traian Băsescu pe Serghei Mizil când şi-a exprimat punctul de vedere? Vezi, fiecare românaş are un punct de vedere, că e bun sau rău...
Serghei Mizil: Dar de mine se ocupă şi istorici, tu îţi dai seama ce bun sunt?
Victor Ciutacu: Mă Serghei Mizil, dar tu nu-l cunoşti pe Tismăneanu din tinereţile tale?
Serghei Mizil: Ba da. Şi ce pot să îi spun eu la un asemenea om?
Victor Ciutacu: Te-ai mai întâlnit vreodată cu el de când a condamnat comunismul?
Serghei Mizil: Nu. Eu de aia nu am spus că am dus-o rău atunci. Cum să spun că am dus-o rău când ...
Victor Ciutacu: Spre deosebire de tine, bietul Irinel Columbeanu s-a chinuit mult.
Serghei Mizil: Hai mă că astea sunt ştouri, s-a chinuit ăla. N-a dus-o nimeni rău dintre ăia care au fost. Dar pe vremea aia nu o ducea nici lumea...
Mădălin Voicu: Dar noi nu o duceam bine în detrimentul ălorlalţi. Eu eram fiu de demnitar, tata a fost violonist şi o demnitate în cultură. Dar eu fiind prieten cu ei eram asociat şi beneficiam de aceleaşi bonusuri, avantaje, cum să spun.
Victor Ciutacu: Uite, Serghei Mizil e fiu de demnitar.
Mădălin Voicu: Şi ce demnitar, că Mizil a fost unul ieşit din comun.
Victor Ciutacu: A fost inclusiv viceprim-ministru.
Serghei Mizil: Şi secretar al Guvernului.
Victor Ciutacu: După ce a căzut regimul ăla, cu ce te-ai ales tu fiul demnitarului Mizil?
Serghei Mizil: Am stat 7 ani fără acte. Fără case, fără nimic, fără acte.
Victor Ciutacu: Cum ai stat fără acte?
Serghei Mizil: Păi nu mă lua nimeni în spaţiu.
Victor Ciutacu: Şi te-au scos din casa în care locuiai cu chirie?
Serghei Mizil: Nu. Eu am lăsat casa unei soţii înainte de revoluţie, şi stăteam la Snagov. Şi practic la revoluţie m-a prins fără casă pe mine şi nu mi-au dat casă pentru că nu aveam adresă în buletin. Eu fiind mai zglobiu şi terorizând mai multe circi de miliţie pe vremea aia, ăia ştiau că nu am. Şi au spus: adu-ne adresă. Şi le-am dat adresă, Cişmigiu, banca a patra sub copacul trei. Că nu aveam şi atunci am stat 7 ani fără acte şi fără casă.
Victor Ciutacu: Dar ţi-a rămas ceva de pe urma faimosului regim comunist?
Serghei Mizil: Nu mi-a rămas nimic.
Victor Ciutacu: Data trecută mi-aduc aminte că noi am discutat că tu faci parte la mai multă descendenţă dintr-o familie care a avut bunuri. Şi ştiu că sunteţi într-un proces de revendicare, ziceai că aţi început acum târziu...
Serghei Mizil: Până la urmă nu mai ştiu ce a făcut.
Mădălin Voicu: Era vorba de la Mizil, nu?
Serghei Mizil: Nu mă blocul ăla pe aici sau nu mai ştiu, pământul ăla...
Victor Ciutacu: Tu crezi că mai apuci ceva?
Serghei Mizil: Nu, dar nici nu mă frământ să apuc ceva.
Victor Ciutacu: Dar tu n-ai dreptul în calitate de descendent? Că o iau ca şi la Valentin, da, doamnă, mă freacă grija de averea lui Valentin Ceauşescu.
Mădălin Voicu: Dar ce spune femeia, că aduna salariile?
Victor Ciutacu: Da, că dacă nu avea salariul ăla mare de la Institutul de Fizică Atomică nu putea să cumpere Valentin...
Serghei Mizil: Prima soţie a lui Valentin era critic de artă şi se învârtea în mediul artistic. Şi luau tablouri de la oameni care atunci erau tineri, care acum au devenit valori. Astea au fost o mare parte din tablourile lui Valentin.
Victor Ciutacu: Sunt foarte mulţi de acord cu restituirea. Chiar mă miră. Dar mulţi invocă faptul că până la urmă familiei regale i s-a restituit averea, şi nici familia regală n-a tras la şaibă. I s-a restituit în mod legal, salutar...
Mădălin Voicu: Victore, o să ajungă istoria să spună ce a făcut rău şi ce a făcut bine începând de la Burebista la Traian Băsescu. Nu putem avea un preşedinte, un voievod sau ce o fi el, numai bun. Fiecare a avut problemele lui.
Victor Ciutacu: Domne, Ştefan cel Mare a avut şi deranjuri, după ştiinţa mea.
Mădălin Voicu: Stai mă că a avut 40 de copii.
Serghei Mizil: Acum un preşedinte trebuie să aibă nişte bani, domne. Nu o să stea la bloc să-l bată ăla la ieşire că i-a scos butonul de la lift, să îi ia caloriferul sau să...
Victor Ciutacu: Eu stau şi mă întreb, după ce au dat legea aia şi care mi se pare normală, cu asigurarea unei locuinţe pentru foştii şi actualii... dar eu mă întreb dacă Ceauşescu trăia, dacă el ar fi beneficiat de asta? Că noi suntem în stare să o facem cu o singură excepţie.
Mădălin Voicu: Atunci furia aia n-ar fi adus o soluţie de genul ăsta.
Serghei Mizil: Acum mă. Păi acum vor să ia salariile la cine a fost... pensiile.
Victor Ciutacu: Dar oamenii ăia nu au plătit contribuţii sociale la veniturile pe care le aveau?
Mădălin Voicu: Multă lume aduce din ce în ce mai des vorba de perioada lui Ceauşescu. Pentru că o iau prin comparaţie. Ei nu se gândesc cine a fost preşedintele României sau primul secretar. Ei se gândesc, bă, atunci aveam asta, acum avem asta. Când era mai bine? Ei nu se gândesc că au trecut din comunism în democraţie, mulţi. Eu nu vorbesc de cei citiţi, elitele.
Victor Ciutacu: Vouă când vă era mai bine?
Mădălin Voicu: Domne, să ştii că am avut şi eu perioade nasoale în comunism. Şi el la fel. Pe el l-a trimis la batalionul disciplinar. Dar zona de bine nu e cea pe care ţi-o dă cineva, e cea pe care ţi-o creezi tu.
Serghei Mizil: Nu, domne, eu am dus-o bine tot timpul. Nu pot să mint.
Victor Ciutacu: Serghei Mizil, să spunem că pe vremea lui Ceauşescu erai fiul lui Mizil şi o duceai bine prin efectul filiaţiei. Dar au trecut 20 de ani de la revoluţie, eu văd că te-ai descurcat, nu eşti muritor de foame.
Serghei Mizil: Da, dar aveam avantaje atunci. De exemplu, plecam afară, vedeam filmele a doua zi, toate informaţiile care erau afară. Ăştia vedeau aici numai pe Ceauşescu o juma de oră, pe când noi vedeam absolut totul. Şi ai altă deschidere, altă opinie.
Victor Ciutacu: Domne, măcar ai meritul că recunoşti chestia asta, domne.
Serghei Mizil: Păi cum să nu o recunosc?
Victor Ciutacu: Domne, voi nu aţi trăit numai voi doi.
Mădălin Voicu: Dar sunt unii care sunt demnitari acum şi nu numai că nu recunosc, ne şi acuză. Nu numai că nu recunosc că au condus ostilităţile din perioada comunistă.
Serghei Mizil: Problema era cu filmele, orice film apărea în Occident a doua sau a treia zi venea în România, erau nişte săli speciale unde stăteam întinşi în fotolii, mâncam şi beam, şi vedeam filmul cu traducător, vedeam noi copiii la ora 5 şi purisanii la ora 8. Pe mine m-au dat afară că stricam filmele sau făceam ce făceam, asta e treaba mea. Dar practic cum pot să spună ei că nu aveau acces la nimic când ei vedeau absolut tot ce exista? Reviste, tot, tot, tot.
Mădălin Voicu: Domne, ştii cum trebuie să spună românul? A fost o filă de istorie...
Victor Ciutacu: În care mulţi au suferit.
Mădălin Voicu: Sigur, dar e istorie, mă frate.
Serghei Mizil: Şi acum nu suferă mulţi?
Mădălin Voicu: Dar nu e normal să ai un comportament deviant cum are românul, domne. A fost, hai să nu se mai repete, să facem un lucru mai bun. Nu să îi înjuri şi să îi blestemi tot timpul.
Victor Ciutacu: Nemţii au avut oroarea aia de nazism. Au tras la un moment dat linie şi s-au apucat de făcut o ţară.
Mădălin Voicu: Da, dar e neamţ. Ăia au demnitate...
Serghei Mizil: Au vândut toată industria la fier vechi, şi tot ce au făcut, toată irigaţia României au vândut-o la fier vechi.
Mădălin Voicu: E jefuială pe faţă. Tot ce s-a lăsat în România după 1989, în proporţie de două treimi s-a terminat.
Serghei Mizil: Mai mult.
(...)
Monitoring Media - www.monitoring.ro
Citește pe Antena3.ro