Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Primarii de comune, oraşe, sectoare vor fi controlaţi până la ultimul bănuţ de Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI). Un alt proiect grandios care va costa 37.754.000 de lei, născocit de specialiştii de la Interne, îi va obliga pe reprezentanţii administraţiei locale să publice pe site-ul ministerului bugetul detaliat al primăriilor pe care le conduce, precum şi alte statistici cu privire la performanţele lor. Această bază de date nu va fi singura la dispoziţia celor de la MAI, Jurnalul Naţional prezentând în exclusivitate la începutul săptămânii un proiect al unei hotărâri de guvern ce impune edililor să pună la dispoziţia ministerului toate informaţiile ce ţin de actul administraţie, de la o cerere pentru un certificat de urbanism la un contract cu o firmă. Dacă cele două proiecte măreţe vor fi puse în practică, băieţii deştepţi de la Interne vor deţine informaţii complete despre tot aparatul administrativ din ţară.
De ce ar avea nevoie de aşa ceva? Cu siguranţă, cetăţeanul de rând nu este ajutat în nici un fel, el îşi va rezolva problemele tot la primăriile din localitate. Cu siguranţă, în campaniile electorale, aceste baze de date vor fi de mare folos celor de la putere.
Revenind la ultimul proiect al MAI, denumit "Realizarea arhitecturii şi a structurii bazei de date economico-financiare ale autorităţilor publice locale - BDAPL", acesta este finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional "Dezvoltarea Capacităţii Administrative". Proiectul va fi implementat în trei faze, pe o perioadă de doi-trei ani, însă lucrurile nu sunt nici pe departe aşa de simple cum au fost prezentate ieri de Dan Marinescu, şeful Direcţiei pentru Politici Fiscale şi Bugetare.
"Acest proiect este important pentru că toţi actorii implicaţi în luarea de decizii vor avea date comune. Putem face analize în cunoştinţă de cauză. Practic, este vorba despre un sistem informatic integrat operaţional, care să permită raportarea, analiza şi publicarea datelor financiare, nonfinanciare şi statistice. Analizând bugetele putem stabili majorarea impozitelor cu 2% sau cu 3%, după caz", s-a justificat Dan Marinescu. Întrebat dacă până acum majorarea impozitelor, impactul pe care acest lucru îl are asupra populaţiei au fost făcute după ureche, Marinescu n-a dat un răspuns concret.
În ultimii ani, românii s-au săturat de analize peste analize, studii de impact şi tot felul de statistici care nu ajută cu nimic cetăţeanu de rând. Deciziile politice sunt cele care influenţează sută la sută actul administrativ, în ciuda tuturor investigaţiilor care se fac. Unicul scop alt acestor baze de date este acela de a ţine sub control tot sistemul administrative al ţării. Singurul care a încercat să spună printre rânduri acest lucru a fost primarul Piteştiului, Tudor Pendiuc, preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România. "Este un lucru util de care avem nevoie, dar sper ca acest lucru să nu însemne şi un control. Vom avea nevoie de resurse umane, de oameni care se pricep la introducerea bazelor de date, sunt 3.228 de comunităţi locale, iar bugele ne-au fost reduse şi posturile blocate", a declarat edilul Piteştiului.
El a ţinut să precizeze faptul că nu este de acord sub nici o formă cu decizia luată în CSAT ca primăriile să pună la dispoziţia MAI toate bazele de date. "N-o să fiu de acord sub nici o formă cu ce s-a hotărât în CSAT. Ce aprobă Consiliul Local este treaba lui, răspunde pentru asta. Nu trebuie să mergem spre o centralizare, ci spre o descentralizare", a mai spus Pendiuc, care a adăugat că un lucru bun al acestui sistem informatic este acela de a afla ce primării primesc fonduri din rezerva de stat.
Concluzia este foarte simplă, cine va fi la conducerea Internelor în momentul adoptării acestor proiecte va deţine o bază de informaţii cum n-a mai existat din 1989.
