Mall în centrul Sibiului

După ce în 2007 a devenit singurul oraş ro­mâ­nesc partener în proiectul Capitală Cultu­rală Europeană alături de Luxembourg, Sibiul tinde să devină singurul oraş mondial cu un Mall în centrul istoric. Având complicitatea angajaţilor din Ministerul Culturii, un investitor român a primit avizul pentru construirea a 11 etaje în zona de protecţie istorică.

Fără să ţină cont de specificul şi intenţiile cel puţin declarative ale autorităţilor locale de a include zona istorică a Sibiului în lista patrimoniului universal UNESCO, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Cultural a avizat în şedinţa din luna iunie a.c. Planul Urbanistic Zonal pentru un viitor Mall în zona centrală a oraşului. Amplasat peste vechea berărie a Sibiului, proiectul vine să continue un abuz demarat în 2005, când, fără autorizaţie, un mo­nument industrial de câteva mii de metri pătraţi a fost pus la pământ în câteva zile. La patru ani de la dezastrul cultural, autorităţile încă nu au găsit un vinovat pentru demolarea ilegală.

Potrivit proiectului avizat în cadrul şedinţei Biroului Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, Secţiunea Urbanism - Zone Protejate din cadrul Ministerului Culturii, în zona de protecţie istorică a cetăţii Sibiului va fi construit un complex comercial, centru de afaceri şi locuinţe, cu cinci etaje subsol, un parter şi mezanin şi alte patru etaje. Dacă ţinem cont că, pe unul din fronturile de lucru, nivelul unu al subsolului este nivelul zero, atunci construcţia va avea la suprafaţă exact 11 etaje. Sau, altfel spus, deciziile aceluiaşi minister vin să se contrazică flagrant. Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, care are în grijă şi judeţul Sibiu, a respins în prima parte a acestui an întregul proiect. Însă, acum, o altă comisie, superioară celei regionale, a avizat acelaşi proiect cu câteva condiţii care nu vin să reducă nici suprafaţa totală a construcţiei şi nici impactul asupra întregii zone. Dar, dacă privim decidenţii şi benficiarul, lucrurile se limpezesc. Atât în fruntea ministerului, cât şi la nivelul Direcţiei judeţene se află doi reprezentanţi ai PD-L, la fel cum şi beneficiarul proiectului, SC Euromob International SRL, este proprietatea unui alt interpus PD-L.

"UN MALL NU NE LEZEAZĂ"
Proaspăt instalat în funcţie, directorul Direcţiei judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Sibiu, stomatologul Mircea Şteţiu, apreciază că decizia ministerului nu afectează în nici un fel imaginea centrului istoric. "Mesajul pe care vrem să-l dăm este că nu ne simţim lezaţi de faptul că s-a dat acest verdict de către minister. Acesta este şi rolul depunerii contestaţiilor şi analizei. Fiecare îşi face treaba în felul lui, cu atât mai mult cu cât Bucureştiul şi-a luat, ca să spun aşa, răspunderea de a reîntocmi şi de a face o nouă propunere pentru introdu­cerea în zona UNESCO a Sibiului, într-una din variante. Deci, lezaţi nu ne simţim, pentru că este dreptul fiecăruia şi peste fiecare este bine să fie un for care să-şi spună cuvântul", declară directorul DJCCPN Sibiu, Mircea Şteţiu.

UN MALL PENTRU BRUKENTHAL
În situaţia în care va fi realizat, Mall-ul va avea ca vecin un important monument istoric: casa de vară a Baronului Samuel von Brukenthal. Monumentul, finalizat la 1772, este bine conservat şi păstrează urmele picturii murale, deşi după 1945 a fost transformat în spaţiu de locuinţe.  

Tentativele din 2005 şi 2006 de a ridica în zona de protecţie istorică un Mall au stârnit reacţia a peste 300 de specialişti din întreaga lume, care au semnat o petiţie pentru a semnala pericolul în care este pus patrimoniul cultural local. Alături de arhitecţi şi proiectanţi din România au semnat colegi din Marea Britanie, Germania, Franţa, SUA etc., însă fără a găsi un răspuns serios din partea cuiva. În anul 2007, anul Capitalei culturale, toate şantierele şi proiectele de anvergură au fost stopate pentru a nu-i deranja pe turiştii atraşi de evenimente, însă, imediat după, marea nebunie imobiliară a fost reluată.

CLASA POLITICĂ TACE
Cu excepţia PC Sibiu, care a reclamat interesele imobiliare care ajung să afecteze interesele turistice ale oraşului, politicienii locali evită să se exprime public cu privire la noul proiect. "Suntem surprinşi de duplicitatea autorităţilor care, pe de o parte, doresc să pună centrul istoric sub protecţie mondială, iar pe de altă parte, aprobă proiecte imobiliare care vin în totală contradicţie cu protecţia monumentelor", a declarat vicepreşedintele conservatorilor sibieni, dr Ioan Moţ. La rândul lor, reprezentanţii societăţii civile locale consideră că, la Sibiu, mafia imobiliară este greu de oprit atât timp cât Consiliul Local, dominat de consilierii Forumului German, şi conducerea administrativă a oraşului sunt parte în jocurile economice şi politice.

Dacă în timpul celui de-al doilea mandat de primar, Klaus Iohannis declara cu fermitate că nu va accepta vreun proiect de tip Mall în zona sau proximitatea centrului istoric, din vara anului 2008 acesta s-a răzgândit. În prima fază a acceptat şi a susţinut proiectul unui mini-mall în plin centrul oraşului, proprietarul fiind cel mai vizibil şi influent sibian, magnatul Ilie Carabulea. Aşa, cel mai cunoscut cinematograf al oraşului, "Pacea", a fost modificat şi transformat în spaţii comerciale.

Adio istorie
Aflat sub puternica influenţă austro-ungară, prima fabrică de bere din Sibiu este menţionată în documente încă de la 1717. A doua a apărut la 1808, fiind construită în ceea ce se numea pe atunci centrul economic al oraşului, pentru ca o altă fabrică să apară la 1874, care avea să poarte numele lui Habermann şi să dea numele străzii de astăzi, Strada Berăriei. Cu puternică forţă financiară, Brauer Habermann este menţionat în documente pragheze ca fiind deţinătorul unei producţii anuale de peste 12.000 hectolitri de bere, o producţie-record pentru acea vreme. După 1914, fabrica se profilează numai pe producţia de malţ, pentru ca în perioada comunistă să fie transformată în fabrică de pâine. După închiderea fabricii, după anul 2000, o hală a devenit restaurant, iar cea mai mare parte a fost demolată. Singura fabrică rămasă în funcţiune la Sibiu este fabrica asociaţilor "Jikeli şi Hager" (1855), cunoscută azi sub numele "Trei Stejari", ştiut fiind că şi fabrica de bere de la Sadu (1912) a fost desfiinţată după 1990.