Consiliul Concurenţei (CC) a anunţat ieri că a declanşat o investigaţie privind posibila participare cu oferte trucate a unor companii în cadrul procedurilor de achiziţie publică organizate de CNADNR, pentru atribuirea unui contract pentru lucrări de marcaje rutiere pe drumurile naţionale. Consiliul Concurenţei confirmă astfel o anchetă făcută de Jurnalul Naţional anul trecut privind contractele atribuite de CNADNR pentru respectivele marcaje rutiere.
Concret, în luna octombrie a anului trecut, Jurnalul Naţional relata modul în care CNADNR a pompat milioane de euro în societatea Plastidrum SRL. Practic, în 2006, societatea a primit de la Companie 82 milioane de euro în contul a şase contracte pentru lucrări de marcaje. Bineînţeles că la scurt timp o bună parte dintre lucrări au fost subcontractate. Deşi licitaţia a fost câştigată cu un tarif de 3,5 euro pentru metrul pătrat de marcaj cu vopsea albă, spălarea cu apă costa 10,18 euro pe metru pătrat, fără TVA, adică de trei ori mai mult decât aplicarea propriu-zisă. Doi ani mai târziu, în 2008, Plastidrum a sponsorizat o deplasare de o săptămână la Amsterdam pentru 25 de directori din CNADNR, firma fiind răsplătită cu un monopol pe lucrările de marcaje rutiere. Investigaţia anunţată ieri de Consiliul Concurenţei a venit la cinci ani de la atribuirea contractelor generoase de ordinul zecilor de milioane de euro. „Consiliul Concurenţei a declanşat, din oficiu, o investigaţie privind o posibilă încălcare a legislaţiei din domeniul concurenţei de companiile SC Plastidrum SRL, SC Signature Semnalizare SRL, SC Swarco România SRL, Swarco Heoscont Strassenmarkierung GmbH şi Eleftherios Kokkinakis LTD.
Investigaţia are ca obiect posibila participare cu oferte trucate a celor cinci companii în cadrul procedurilor de achiziţie publică organizate de CNADNR, pentru atribuirea unui contract pentru lucrări de marcaje rutiere pe drumurile naţionale”, se arată în comunicatul CC. Problema societăţii Plastidrum nu este numai licitaţia dubioasă pe care a câştigat-o în contul CNADNR. Practic, din cauza acestei societăţi, România ar putea pierde fonduri externe de ordinul sutelor de milioane de euro. Astfel, în urma unui acord de împrumut dintre CNADNR şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) semnat în 2002, compania ar fi trebuit să privatizeze trei dintre societăţile la care era acţionară, printre care şi Plastidrum. Condiţia impusă de BERD pentru finanţarea proiectului privind restructurarea sectorului de drumuri a fost simplă şi clară: „CNADNR să renunţe la părţile sociale deţinute în toate companiile mixte”.
Nici în 2010 nu a fost îndeplinită această cerinţă, fapt ce face ca proiectele care ar trebui finanţate de BERD să devină încet, dar sigur neeligibile. Cele trei societăţi la care CNADNR ar fi trebuit să renunţe sunt: Plastidrum SRL, SC Sorocam SRL şi SC Consit SA. În ciuda avertizărilor BERD, CNADNR nu a făcut decât să rateze trei privatizări pe bani frumoşi, dar şi să pună în pericol viitoarele finanţări de proiecte. Tot ce a rămas din cerinţa acordului sunt tomuri de hârtie schimbate între CNADNR şi cele trei societăţi în care se tot cereau rapoarte de la an la an în vederea privatizării. Plastidrum a fost, în schimb, o sursă sigură şi bună de venit pentru directorii companiei. Consiliile de administraţie (CA) se plăteau cu bani frumoşi. Maşala Ionuţ, membru CA atât la Plastidrum, cât şi la Sorocam, conform declaraţiei de avere completată la plecarea din funcţia de director general adjunct, a primit în jur de 33.000 de lei. Ionescu Marin, fost director general adjunct al CNADNR a primit de la Sorocam 6.700 de lei, iar de la SC Palstidrum SRL – 32.222 de lei. Cristian Duică, fost director general al CNADNR, a fost la rându-i membru CA la Plastidrum în schimbul sumei de 24.683 de lei. Şi fostul director al CNADNR, Dorina Tiron, a încasat 7.505 lei de la Sorocam.