Marius Tucă: Exerciţiu de toamnă

Citeşte şi: • Femeile • Am închiriat lumea pentru tine... • Am să te iubesc până la sfârşitul lumii (introducere) • Am să te iubesc până la sfârşitul lumii (cuprins) • Am să te iubesc până la sfârşitul lumii (încheiere) • De ziua tatălui meu • Aer • Declaraţie • Am să ascult Phoenix până la sfârşitul lumii • Moartea este breaking news • Clepsidra  • Click aici, dobitocilor! • Copii din dragoste şi spam • Dă-mi un like! • Am să te iubesc până la închiderea ediţiei • Mă tem că je t'aime • Casa Scânteii • Dragoste în Piaţa Cosmonauţilor • Am să te iubesc prin sms • Iubire • Colecist • Eşti ce n-a văzut Parisul • Cea mai frumoasă zi • Îmi potrivesc ceasul după tine • Îmi place mult de tot agenda ta • Am să mă întorc în timp să te iubesc • La un capăt al lumii tu, la celălalt eu • Îmi place despre tine • Am să te iubesc o sută de ani lumină • Manualul tău de funcţionare • Tu ai fost schimbată cu mine la naştere • Scriu în mine • Niciodată să nu spui o dată • Tu ai tăcut cel mai frumos din lume • Te iubesc • Şterge-mă din telefonul tău • Nu sunt genul tău • Pe tine te • Tu m-ai iubit ca să-ţi schimb culoarea ochilor

De parcă-ar fi,
de parcă n-ar fi toamnă.
De parcă-ai fi,
de parcă n-ai fi tu.
Atât de ciudat
te amesteci cu ea,
cea de acum,
şi cu tine,
cel de atunci.

Părți întregi din tine
sunt ale ei,
părți întregi din ea
sunt ale tale.
Despărțiți doar de graniţa subţire
a amintirilor,
ne invadăm reciproc teritoriile,
mai întâi în glumă,
iar pe măsură ce înaintăm în joc
devenim serioşi, trezindu-se în noi
pofta de cuceritori.

Teama de a cuceri
şi teama de a fi cucerit
se amestecă până la spaimă
iar atunci, încerci să traversezi
această bătălie nepăsător,
cu mâinile-n buzunare.

Îți doreşti atât de tare
să ajungi la cel care ai fost,
încât, atunci când ți se pare
că nu mai opune rezistență,
că aproape s-a abandonat,
începi să dai înapoi,
să devii ezitant,
începi să te întrebi
dacă asta ai vrut cu adevărat.

Și atunci,
aproape pe nesimţite,
prinzându-ți momentul
de slăbiciune,
te învăluie în ceața ei
de culoarea chihlimbarului
şi încearcă să te supună
necondiţionat,
sa facă din tine
un prizonier veşnic
condamnat la ea.

La început aproape
că nici nu-ți pasă,
ba, dimpotrivă, totul începe
cu o manifestare de dragoste
față de tine
şi-ți arată puţin
din cel care ai fost,
din ce-ai fi vrut iarăşi să fii,
la fel de curat ca atunci,
la fel de puternic,
dar şi slab şi romantic
totodată, la fel de tu.

E momentul când începi
să devii din ce în ce mai mult al ei,
e momentul când poţi să ajungi
fără de ştire supus,
dar şi, din contră, răzvrătit.
Și începi să te ridici,
să-ți recucereşti
teritoriile ocupate,
până când vei ajunge
la cel care ai fost,
ca să-l înțelegi mai bine
pe cel de acum.

Și-n căutarea asta
uneori disperată,
alteori visată,
începi să te pierzi
între tine şi toamnă,
între cel care ai fost
şi toamna ce este,
între cel care eşti
şi toamna ce vine,
până când vârsta
ți se pierde şi ea
în labirintul frumos
al dorinţelor şi regăsirilor.

Atunci, începi să te plimbi
străin pe străzile oraşului,
nu mai ştii dacă e toamnă
sau dacă mai eşti tu,
dar simţi cum libertatea
îți bate în piept,
iar tu eşti gata să cucereşti lumea,
oricare ar fi ea…
_____________________________

Facebook: www.facebook.com/mariustuca.ro