MARTORUL PRINCIPAL AL ATACULUI ARMAT DE LA BRAŞOV/Protecţie la vrăjeală

Indolenţa şefilor din Parchetul Tribunalului Dolj şi simulacrul de şedinţe de analiză cu procurorii i-au dat ocazia magistratrului Marius Vlădoianu să ascundă colegilor informaţii care ar fi putut împiedica eliberarea temporară pe motive de glaucom a deţinutului Serghei Gorbunov (foto). Acest lucru reiese din Hotărârile 29, 30 şi 31 ale Consiliului Superior al Magistraturii (publicate ieri pe site-ul instituţiei) prin care au fost revocaţi din funcţiile de conducere prim-procurorul Gheorghe Stoian, prim-adjunctul său, Tulitu Elena, şi şeful Secţiei judiciare, Ioana Sandu. Desigur, folosind o altă formulare decât cea jurnalistică, Secţia de procurori a CSM a reţinut, în urma verificărilor făcute de Inspecţia Judiciară a Consiliului, că la Parchetul respectiv există grave carenţe. Pentru a le putea afla in extenso puteţi accesa Hotărârile CSM aici. Pe scurt, din modul în care s-au desfăşurat lucrurile în cazul Gorbunov reies mai multe aspecte, mai mult decât îngrijorătoare.

1) Procurorul de şedinţă, Marius Vlădoianu, la soluţionarea cererii de întrerupere a executării pedepsei de 15 ani a lui Gorbunov, depusă la Tribunalul Dolj în data de 19 octombrie 2007, a pus concluzii de admitere a cererii deţinutului, chiar dacă nu erau îndeplinite cerinţele exprese, cumulative, ale legii (întreruperea se putea cere şi dispune dacă boala de care suferă deţinutul face imposibilă executarea pedepsei şi dacă instanţa apreciază că lăsarea lui în libertate nu constituie un pericol social concret). Motivele acestei atitudini pot fi doar două: ori este incompetent, ori a avut un interes personal în cauză, mai presus de interesul legii. În ambele cazuri, el ar trebui să fie exclus din magistratură.

2) Instanţa de fond şi cea de recurs au respins această cerere la 5 decembrie 2007 şi, respectiv, 8 ianuarie 2008. În mod miraculos, la Parchetul Tribunalului Dolj nu există însă procesul-verbal al şedinţei de analiză a soluţiilor ţinută în data de 11 decembrie 2007, când ar fi trebuit să se analizeze sentinţa penală din 5 decembrie. Şefa Secţiei judiciare, Sandu Ioana, spune că nu a participat la acea şedinţă, dar nici nu a luat măsuri ca persoana care a prezidat acea şedinţă să întocmească procesul-verbal. Prim-procurorul adjunct, Elena Tulitu, a spus membrilor CSM că nu a ştiut despre hotărârea de respingere a cererii subordonatului său din 5 decembrie, dar nici nu poate preciza dacă aceasta a fost pusă în discuţie. Or, dacă s-ar fi făcut această analiză, procurorul Vlădoianu ar fi fost depistat cu greşeala încă din 11 decembrie 2007. N-ar mai fi fost posibil momentul 5 mai 2008, când instanţa a dispus întreruperea executării pedepsei, după ce acelaşi Vlădoianu a cerut admiterea cererii lui Gorbunov. Nici momentul 6 mai, când parchetul a hotărât să nu declare recurs împotriva liberării temporare. Cu alte cuvinte, acea şedinţă a parchetului este esenţială pentru desluşirea întregului caz. Poate află procurorii anticorupţie mai multe despre ea.

Procurorii doljeni s-au mai întâlnit în două şedinţe de analiză a soluţiilor, printre care s-au aflat şi rezolvările celorlalte cereri ale lui Gorbunov: una la 1 aprilie 2008 şi cealaltă la 6 mai 2008. La niciuna dintre ele vajnicul procuror Marius Vlădoianu nu şi-a informat colegii a participat la soluţionarea primului primei cereri şi că aceasta a fost respinsă pentru că nu îndeplinea niciuna dintre condiţiile cumulative. Acesta este un alt aspect care îl pune pe procuror într-o postură care ne face să ne întrebăm dacă nu cumva a tăcut "cu intenţie". La şedinţa din 6 mai, când s-a analizat soluţia dată de judecătoarea Maria Nicola (nici judecătoarea nu a ţinut cont de condiţiile cumulative), conform referatului întocmit de Ioana Sandu, şefa Secţiei Judiciare, "procurorul Marius Vlădoianu a evidenţiat concluziile raportului medico-legal nefăcând precizări cu privire la existenţa sau inexistenţa la dosar a unor acte din care să reiasă pericolul social". La acea şedinţă au participat şi şeful Parchetului Tribunalului Dolj, Gheorghe Stoian, şi prim-adjunctul său Elena Tulitu, şi şefa Secţiei judiciare Ioana Sandu. "Şi nici doamna prim-procuror adjunct nu i-a solicitat toate informaţiile care ar fi permis examinarea hotărârii pronunţate sub aspectul temeiniciei". S-a considerat că nu este oportun să se declanşeze calea de atac, "punându-se problema că petentul nu poate fi privat de dreptul său la efectuarea unei intervenţii de urgenţă şi că exista riscuri în ipoteza în care aceasta nu s-ar efectua". Elena Tulitu a arătat însă membrilor CSM că soluţia de respingere pronunţată în 26 martie 2008 cu privire la cea de-a doua cerere a lui Gorbunov a fost discutată în şedinţa de analiză din 1 aprilie 2008, unde celălalt procuror de şedinţă Marin Jieanu a învederat colegilor şi infracţiunea gravă şi boala. Atunci s-a decis recurarea pe motiv că nu există o prevedere legală privind tratarea deţinuţilor sub pază în spitalele Ministerului Sănătăţii. Tot doamna Tulitu a povestit la CSM că abia la şedinţa din 6 mai s-a făcut o conexiune între dosare, însă numai între a treia şi a doua cerere(respinsă la 26 martie). Nici în 6 martie, procurorii nu au discutat condiţiile cumulative, pericolul social concret ori solicitarea unor referinţe de la penitenciar. Atât Tulitu cât şi Sandu au spus CSM-ului că dacă ar fi avut toate informaţiile relevante pentru aprecierea gradului de pericol social concret ar fi exercitat calea de atac a recursului.

Analiza CSM relevă nu doar faptul că nu există procesul-verbal al şedinţei din 11 decembrie 2007, dar şi că documentele acestor şedinţe ale procurorilor sunt întocmite formal şi eliptic, fără a conţine numele procurorilor prezenţi la şedinţă. Pentru şedinţele din 1 aprilie şi 6 mai s-au menţionat doar numele procurorilor care prezintă hotărârile pronunţate în perioada analizată, consemnându-se doar numărul şi data hotărârii, calea de atac şi motivul de legalitate sau temeinicie, fără a se menţiona persoana pe care o vizează (deşi procurorii au la îndemână aceste date), situaţia de fapt, circumstanţele cauzei şi fără a se dezvolta motivele concrete de nelegalitate sau netemeinicie care au determinat exercitarea căii de atac. Nu doar procesele-verbale sunt formale şi eliptice. Chiar analiza făcută este superficială lăsând loc greşelilor şi abuzurilor. Astfel, la şedinţele respective nu s-au pus niciodată în discuţie motivele avute de procurorii de şedinţă care au participat la judecarea cererilor atunci când au fost puse concluzii de respingere ori de admitere. Totodată nu au fost analizate nici motivele pe care s-au întemeiat soluţiile diferite ale aceleiaşi instanţe asupra acestor cereri, în condiţiile în care au fost invocate aceleaşi motive medicale în baza a două rapoarte medico-legale ale căror concluzii erau similare. Cu alte cuvinte, procurorii s-au întrunit în şedinţă părând mai degrabă preocupaţi să bifeze acţiunea ca efectuată, decât pentru a desluşi corect problemele de drept şi a acţiona în consecinţă. Şi toate astea s-au întâmplat pe banii noştri!

"DAI ÎNTR-UNUL, ŢIPĂ TOŢI"
Toate aceste aspecte au fost motive pentru revocarea din funcţie a celor trei şefi. Însă procurorii acestui parchet consideră normale stările de fapt descoperite. Cel puţin aşa reiese din atitudinea pe care au avut-o 48 dintre ei, magistraţi care s-au înghesuit repede să protesteze la CSM împotriva revocării lui Stoian, Tulitu şi Sandu. N-au fost singurii. Şi colegii judecătorilor revocaţi din funcţiile de conducere de la Tribunalul Dolj şi Tribunalul Braşov s-au oţărât întru contestaţii. Chiar membri marcanţi ai Asociaţiei Magistraţilor din România s-au dat de ceasul morţii cu declaraţiile şi cu acuzaţiile de tip politic, cu mult înainte de a afla motivarea hotărârilor de revocare. Cu alte cuvinte, cu toţii au fost subiectivi şi au acţionat, după părerea mea, precum "Ceata lui Piţigoi". Joi, 19 februarie, CSM va publica pe site hotărârile de revocare, motivate, ale judecătorilor de la cele două tribunale implicate în scandalul eliberării temporare a condamnatului periculos Serghei Gorbunov.