Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministrul mediului şi dezvoltării durabile, Attila Korodi,
consideră că problemele de mediu din România (multe şi grave) pot fi rezolvate
doar dacă vor fi privite ca oportunităţi de business. Korodi invită atât
autorităţile cât şi investitorii să privească astfel lucrurile.
Infrastructura de apă şi apă uzată este o temă de maxim interes, în opinia lui Korodi, deoarece, în următorii şase ani, fiecare judeţ al României va beneficia de un proiect în valoare de 80-130 de milioane de euro, în acest sector, din fonduri europene. “Intenţia Uniunii Europene este ca acţionariatul majoritar al companiilor care administrează proiectele să aparţină sectorului public. Dar există oportunităţi reale şi pentru sectorul privat, legate de furnizarea tehnologiilor, de serviciile conexe, dar şi de activitatea de mentenanţă a infrastructurii care va fi creată prin aceste proiecte”, a precizat ministrul Mediului, în urma unei întâlniri avute la Bucureşti cu reprezentanţii Consiliului Investitorilor Străini (Foreign Investors Council – FIC), asociaţie care îi reprezintă pe furnizorii a circa 80 la sută din investiţiile străine directe din România.
INVESTIŢII. Potrivit ministrului mediului şi dezvoltării durabile, acţiunile de împădurire şi reîmpădurire, dar şi cel din domeniul energiilor regenerabile pot oferi, de asemenea, oportunităţi interesante pentru investitorii români şi străini, în special pentru acţiunile de responsabilitate socială corporatistă. Potrivit Rompres, reprezentanţii marilor companii prezenţi la întâlnire şi-au manifestat preocuparea faţă de problema certificatelor de emisii cu efect de seră, arătând că, în ceea ce priveşte piaţa certificatelor, regulile nu sunt încă suficient de clare. Ministrul Mediului le-a transmis investitorilor că, în recentele întâlniri avute cu reprezentanţii Comisiei Europene, a susţinut că România trebuie să beneficieze, în domeniul alocării certificatelor, de compensaţii. “Până în anul 2005, România a pus în practică măsuri serioase de reducere a emisiilor, cu costuri semnificative, în timp ce membrii vechi ai Uniunii Europene nu au fost supuşi unor astfel de constrângeri, ceea ce le-a permis o dezvoltare accelerată. Vrem ca la nivelul de decizie al Uniunii să se găsească soluţii compensatorii pentru România”, a declarat Attila Korodi.
DEŞEURI. Problematica deşeurilor s-a aflat, de asemenea, în centrul discuţiilor. Membrii FIC au deplâns legislaţia insuficient de stimulativă din domeniul reciclării deşeurilor, iar reprezentantul unei companii importante de băuturi răcoritoare a pus la dispoziţia MMDD un sondaj recent, care subliniază că atât investitorii, cât şi cetăţenii aşteaptă o implicare mult mai serioasă din partea autorităţilor locale, în chestiunea deşeurilor. Attila Korodi a prezentat intenţia MMDD de a reglementa, până la sfârşitul anului, obligaţia ca autorităţile locale şi serviciile de salubritate să asigure colectarea selectivă a deşeurilor.
Public şi privat
“Intenţia Uniunii Europene este ca acţionariatul majoritar al companiilor care administrează proiectele să aparţină sectorului public. Dar există oportunităţi reale şi pentru sectorul privat, legate de furnizarea tehnologiilor, de serviciile conexe, dar şi de activitatea de mentenanţă a infrastructurii care va fi creată prin aceste proiecte”
Attila Korodi , ministrul Mediului
alexandru.nastase@jurnalul.ro
