Mihai Chiţac s-a întors în penitenciar

Fostul general Mihai Chiţac s-a prezentat, astăzi, la Spitalul Penitenciarului Jilava, după ce au expirat cele trei luni de întrerupere a executării pedepsei primite în dosarul Revoluţiei de la Timişoara, informează Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al ANP, Adriana Georgescu, a declarat că Mihai Chiţac va fi reîncarcerat în acelaşi salon cu fostul general Victor Atanasie Stănculescu. Pe 29 decembrie 2008, Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a dispus întreruperea executării pedepsei de 15 ani de închisoare în cazul lui Mihai Chiţac, pe o perioadă de trei luni, pentru ca acesta să se opereze la inimă. În cele trei luni de libertate, Mihai Chiţac s-a internat la Spitalul de Urgenţă Floreasca, însă medicii nu l-au operat din cauza unor complicaţii medicale. El a încercat să prelungească perioada de întrerupere a executării pedepsei, însă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti va lua în discuţie solicitarea sa abia marţi, 31 martie.

Potrivit raportului INML, Mihai Chiţac ar trebui operat, el suferind de diverse boli: cardiopatie ischemică cronică, angor de efort şi de repaus, leziuni coronariene trivasculare distale (2000), stenoză 75% ADA distal, stenoză 65% MG II, stenoză 80% IVP - cu indicaţie de intervenţie chirurgicală de revascularizare miocardică. El mai suferă de hipertensiune arterială esenţială severă grup de risc foarte înalt, stenoză aortică strânsă - cu indicaţie chirurgicală de protezare valvulară, aritmie extraventriculară şi supraventriculară, insuficienţă cardiacă cls II-III NYHA, leziuni aterosclerotice carotidiene minime, diabet zaharat tip 2 incipient, dislipidemie - în tratament, trombocitopenie, adenom prostată - fără indicaţie chirurgicală. Chiţac suferă şi de sechele traumatism (perforant) în 'zona inferioară a corneei la ochiul drept, cataractă în evoluţie la ochiul drept şi la ochiul stâng - cataractă incipientă, stare anxios depresivă fond situaţional'. Potrivit raportului, patologia cardio-vasculară pe care o prezintă Mihai Chiţac este severă, cu evoluţie imprevizibilă, susceptibilă de complicaţii redutabile, posibil mortale, ce pot apărea indiferent dacă acesta se află sau nu în detenţie, dar în mod sigur în lipsa unei asistenţe medicale de specialitate. Recomandările terapeutice pentru afecţiunile cardio-vasculare includ şi efectuarea a două intervenţii chirurgicale: de protezare valvulară aortică şi de revascularizare miocardică, ce nu se pot realiza în reţeaua sanitară a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Pentru efectuarea acestor intervenţii chirurgicale este nevoie în prealabil de o coronarografie, fiind necesară o internare de scurtă durată (5-7 zile) într-o clinică de chirurgie cardio-vasculară, aparţinând Ministerului Sănătăţii. Numai după efectuarea coronarografiei şi a celorlalte investigaţii necesare se poate decide tipul de intervenţie chirurgicală care se impune.