Mihai Pacepa il vrea mort pe Arafat

Pacepa este peste tot! In publicatia americana "FrontPage Magazine" el propune ca "solutia Ceausescu" sa fie aplicata si in cazul lui Arafat. In "National Review" ii indeamna pe sefii Serviciilor de Securitate din Rusia, Siria, Iran, Coreea de Nord sa treaca de partea CIA: "Faceti ca mine!"

In plina campanie publica impotriva agentiei de spionaj a SUA, care face obiectul a nu mai putin de sapte anchete, Pacepa sare in ajutorul serviciilor americane de spionaj. El explica, prin puterea propriului exemplu, de ce spalarea in public a rufelor CIA nu face bine nimanui si de ce este important ca oamenii sa aiba, in continuare, incredere in CIA.
Un adevarat tir de intrebari s-a abatut asupra sefilor spionajului american. De ce nu au "citit" din timp semnele ca se pregateau atentatele din 11 septembrie, unde sunt armele interzise ale Irakului, de ce nu au prevazut in detaliu etapele razboiului de gherila care-i asteapta pe militarii coalitiei in Irak... La toate aceste intrebari, spionii si sefii lor trebuie sa raspunda. Si nu oriunde, ci in fata unor comitete si comisii, in audieri ale caror detalii razbat fara probleme in presa. Iar toate aceste audieri si toate aceste acuzatii lovesc un singur interes, crede Pacepa: acela al poporului american. Pentru ca, spune Pacepa, nici un inalt demnitar din "regimuri adverse" nu va mai avea curaj si incredere sa se lase cooptat de CIA si sa livreze informatii pretioase in interesul "poporului ".
"Stiu asta din proprie experienta ", se explica Pacepa.

PROPRIUL CAZ. "Am decis sa lucrez pentru CIA in 1972. Aveam incredere in agentie. Admiram eficienta de care daduse dovada in razboiul impotriva imperiului sovietic si voiam sa dau o mana de ajutor. A fost nevoie de ani ca sa indraznesc sa renunt la salariul meu urias, la masini si la soferi, la vila mea cu sauna si piscina, la terenul de tenis, la casa de la mare si la cabana de vanatoare de la munte", se destainuie fostul sef al spionilor romani.

EZITARI. Ion Mihai Pacepa spune ca n-ar fi luat totusi hotararea de a servi interesele SUA daca ar fi fost recrutat intr-o perioada framantata pentru CIA, cum este cea de acum. A fost chiar la un pas sa dea inapoi. Se intampla in 1975, cand agentia era pusa la colt de un raport care-o descria drept corupta. Raportul a facut valuri, iar Pacepa aproape ca s-a lasat inghitit de ele. "Am stat in loc cativa ani. Ma gandeam: de ce sa am incredere in CIA, daca nici Guvernul american nu are?", scrie generalul.

VREA REABILITARE. Din punctul de vedere al lui Pacepa, toate aceste scandaluri au facut din CIA o organizatie care nu mai functioneaza ca odinioara. Agentii sunt blocati de prea multa birocratie si de o armata de avocati care le pandesc orice miscare. "Asta nu e reforma", este parerea generalului. Toate aceste probleme, conchide Pacepa, i-ar putea descuraja pe potentialii agenti din regimurile "inamice" ale SUA. El este nemultumit si ca oameni asemeni lui nu sunt reabilitati in tarile lor de origine. "Au lasat in urma lor radacini, rude, prieteni, mormintele stramosilor. Un singur patriot care a colaborat cu CIA in timpul Razboiului Rece are parte de onoruri in tara sa: colonelul polonez Rizsard Kuklinski", se plange Pacepa.
In incheierea pledoariei sale, Ion Mihai Pacepa are un mesaj. "Celor care au functia pe care o aveam eu inainte, celor din Siria, China, Rusia, Coreea de Nord, Iran, le transmit: "Faceti ca mine!"", a conchis generalul.

"Solutia Ceausescu" pentru Arafat

Fostul sef al serviciilor romane de spionaj, generalul Ion Mihai Pacepa, pregateste o noua carte. De aceasta data, nu va face dezvaluiri legate numai de Securitatea din Romania, ci va trata cauzele antiamericanismului. In context, Pacepa s-a lasat intervievat de publicatia din SUA "FrontPage magazine". Este unul dintre rarele interviuri acordate de general. Intitulata "Din Rusia, cu teroare", discutia lui Pacepa cu Jamie Glazov de la "FrontPage Magazine" se refera la armele interzise ale lui Saddam, ale Libiei, la Arafat, KGB, actualul FSB si viitorul Rusiei.

Saddam avea arme de la rusi

Pacepa crede ca Saddam a avut arme interzise si ca le-a distrus inainte sa vina americanii in Irak. Exact ca in "strategia Sarindar", de tip sovietic, potrivit careia armele trebuie distruse, echipamentul ascuns si documentele puse la pastrare. "La inceputul anilor 1970, Kremlinul a creat "diviziunea socialista a muncii" pentru a convinge Guvernele Irakului si Libiei sa se alature razboiului terorist impotriva SUA. (...) De Libia se ocupa Romania, de Irak, Moscova. (...) Fiecare piesa de armament a Irakului venea din fosta Uniune Sovietica. (...) In primavara lui 2002, la cateva saptamani dupa ce Rusia si-a luat locul la masa NATO, presedintele Putin si fostii sai ofiteri din KGB, ce conduc acum Rusia, au incheiat o alta afacere, de 40 de miliarde de dolari, cu Saddam.

Citește pe Antena3.ro

Cum arată buletinul de vot la primul tur de la alegerile prezidențiale 2024

Despre Palestina

Generalul a vorbit si despre legatura dintre Arafat si regimul sovietic, sugerand ca "minciunile si terorismul sangeros" ale liderului palestinian trebuie expuse. Pacepa a mai spus ca "solutia Ceausescu", adica exact ce s-a intamplat cu dictatorul roman in ‘89, ar trebui aplicata si in cazul lui Arafat.

KGB se reface

In opinia lui Pacepa, fostul KGB, actual FSB, se reface in Rusia, unde "aproape jumatate dintre pozitiile de top din administratie sunt ocupate de fosti KGB-isti". Generalul sustine ca rusii vor incerca sa reconstruiasca vechiul imperiu. (Lavinia Tudoran)

DIE avea spioni la varful NATO

Ion Mihai Pacepa povesteste ca fosta Directie de Informatii Externe recrutase, in plin Razboi Rece, doi importanti oficiali ai NATO. Este vorba despre francezul Francois Rousilhe, seful departamentului care se ocupa de documentele secrete ale Aliantei, si colonelul turc Nahit Imre, adjunctul directorului financiar. La sfarsitul anilor ‘60, ambii au fost arestati de serviciile franceze, in baza informatiilor furnizate de CIA a urmat o ampla ancheta la DIE, care s-a lasat cu demiteri in lant si care a bagat frica in angajatii Directiei. De atunci, nici unul nu si-a mai asumat riscul de a recruta surse atat de bine plasate.