Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O ştire dintr-un ziar local mi-a atras atenţia: "Delta Dunării va fi desemnată zonă defavorizată"! A fost nevoie de 21 de ani pentru ca autorităţile române să declare eşecul unuia dintre cele mai prestigioase proiecte dedicate României.
1991 – Delta Dunării, împreună cu anexele sale geo-morfologice, declarată fiind Rezervaţie a Biosferei, a beneficiat de primirea unui triplu statut internaţional:
zonă aparţinând patrimoniului natural mondial UNESCO
zona umedă de importanţă internaţională în cadrul Convenţiei Ramsar
zonă aparţinând Programului "Omul şi Biosfera" al UNESCO
În perioada imediat următoare mineriadelor, când Europa şi lumea îşi întorseseră faţă de la România, Delta Dunării îşi ocupa un loc binemeritat în galeria minunilor naturale ale lumii fiind singura zonă naturală la acel timp care primea această recunoaştere. Pasiunea pusă de doi oameni excepţionali, prof. Angheluţă Vădineanu şi acad. Marian-Traian Gomoiu, în a convinge Europa şi lumea că una dintre cele mai importante zone naturale ale planetei nu fusese distrusă de Ceauşescu, iar caracteristicile sale ecologice justificau acordarea unui loc de frunte între cele mai importante rezervaţii naturale ale planetei. Evaluarea nou-createi Rezervaţii a Biosferei Delta Dunării de către echipele de experţi internaţionali a confirmat demersurile oamenilor de ştiinţă români şi, prin urmare, în situaţia anilor când România era pusă la zid pentru tot felul de abateri de la parcursul democratic, programele de asistenţă tehnică şi financiară dedicate Deltei Dunării începeau să fie puse în practică. Entuziasmul experţilor străini care se extaziau de starea naturală descoperită în Delta Dunării, de vieţuirea seculară a oamenilor cu natura conducea la generarea unui model la scară mare a conceptului de "om şi biosferă". În inima Europei şi nu în jungla Amazonului existau condiţiile în care să se experimenteze toate conceptele şi strategiile stabilite până atunci doar pe hârtie în cadrul Programului "Omul şi Biosfera" al UNESCO. Celebrul concept de dezvoltare durabilă îşi găsise locul unde să fie verificat, încurajat, ajustat şi expus comunităţii ştiinţifice internaţionale din cadrul Convenţiei Ramsar privind zonele umede de importanţă internaţională. Entuziasmul creştea pe măsură ce fusese implementat cu succes programul de asistenţă tehnică finanţată de către BERD în anii 1992-1994, iar finalizarea Proiectului "Conservarea Biodiversităţii în Delta Dunării" cu finanţare de la Banca Mondială în perioada 1995-2000 era considerată ca "singura poveste de succes a Băncii Mondiale în România" la acea vreme.
Timpul trecea însă şi rezultatele aşteptate de comunitatea internaţională nu apăruseră. Au apărut însă diferite practici încurajate de autorităţi: pescuit electric, braconaj masiv, construcţii ilegale, proceduri de infringement declanşate de Comisia Europeană pentru nerespectarea legislaţiei europene, sufocarea Deltei de deşeuri, turism haotic, inclusiv în zonele strict protejate ale rezervaţiei, masacre cinegetice practicate de vânători străini şi români... Şi Delta suferea în măsura în care nici măcar lucrările de reconstrucţie ecologică desfăşurate cu finanţarea Băncii Mondiale nu au mai putut fi continuate.
Răspunsul autorităţilor la agresiunea din ce în ce mai puternică asupra Deltei a fost doar de interzicere. S-a interzis pescuitul la sturioni, în timp ce pescarii ucrainieni sau bulgari continuau să pescuiască sturioni în apele de frontieră, s-a interzis circulaţia cu ambarcaţiuni cu motoare puternice dar fără să se stabilească şi sancţiuni, s-au interzis construcţiile haotice din Deltă dar nimeni nu a demolat construcţiile realizate fără nici un fel de autorizaţie şi în acest timp se dezvoltau construcţiile în zone sălbatice, aşa cum este cazul plajei Sulina, s-a interzis turismul "la negru" şi rezultatul este că, acum, 80% din turismul din Deltă este nefiscalizat, s-a interzis agricultura intensivă şi, în Pardina şi Sireasa se cultivau Organisme Modificate Genetic şi exemplele pot continua...
Mai contează că aceste măsuri poartă numele Cononov, Sulfina Barbu, Victor Tarhon, diletanţi ce îşi doreau numele legate de istoria Deltei? Aceşti trecători mărunţi prin Deltă, între două ciorbe de peşte şi trei votci credeau că deja s-au integrat în comunităţile locale ale Deltei. Probabil, în dorinţa de a se lega de comunitatea deltaică, Sulfina Barbu şi-a construit ditamai viloiul în Delta Dunării. Desigur, cu respectarea regulamentelor de urbanism!
Şi acum, după 21 de ani, un alt "nimeni" local – Horia Teodorescu, de curând ales conjunctural preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea doreşte să-şi lege numele de Delta Dunării. Când? Între două ciorbe şi trei votci pe la Murighiol sau aiurea. Cum? Prin declararea sa ca "zonă defavorizată". De ce? Ca să refacă şi să protejeze caracteristicile naturale ale Deltei? Nu! Doar ca să-şi protejeze afacerile lor care pot prospera transpartinic. Ale lor sau ale prietenilor... Proiecte grandioase stau gata să înceapă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Şosea spre Sulina căci, nu-i aşa, generalul SRI trebuie să aibă şi legătură rapidă până pe plaja ce odată fusese sălbatică.
Credeţi că mai pomeneşte cineva despre generosul concept al UNESCO?
În aceste condiţii, după 21 de ani, este important ca organizaţiile internaţionale în domeniu să acorde toată atenţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Prin urmare, Mişcarea de Rezistenţă solicită Programului "Omul şi Biosfera" al UNESCO şi Centrului Patrimoniului Mondial UNESCO să reevalueze îndeplinirea criteriilor stabilite pentru ca Rezervaţia Biosferei Delta Dunării să facă parte din aceste prestigioase organisme. Totodată, Mişcarea de Rezistenţă solicită Convenţiei Ramsar privind Zonele Umede de Importanţă Internaţională să includă Rezervaţia Biosferei Delta Dunării în "Dosarul Montreux" pentru a fi evaluate caracteristicile ecologice ale zonei în vederea stabilirii dacă Delta Dunării mai poate rămâne în această Convenţie.
Şi, poate nu peste mult timp, alţi şmecheraşi îşi vor îndeplini visul. Vor avea numele legate de Delta Dunării. De excluderea celei mai importante zone naturale ale Europei din cele mai prestigioase convenţii internaţionale. Ar fi încununarea eşecului de administrare al acestei zone.
__________________________________________
P.S. Virgil Munteanu a fost Guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării până în 2004 şi este unul dintre puţinii experţi în administrarea durabilă a zonelor umede pe care îi are România. Săptămâna trecută, Edward Bratfanof, prezentat în presa locală drept inginer silvic în Tulcea şi patron al unei fime de consultanţă specializată în management, a fost numit guvernator al Deltei Dunării. Tânărul de 32 de ani a fost susţinut de preşedintele Consiliului Judeţean, Horia Teodorescu, şi a fost în cărţi pentru a obţine acest post încă de pe vremea Guvernului Mihai Răzvan Ungureanu.
__________________________________________
mai multe informaţii despre Mişcarea de Rezistenţă pe miscareaderezistenta.ro
Citește pe Antena3.ro
