Ministerul Transporturilor anunţa ieri că a trimis o primă notificare de reziliere a contractului pentru tronsonul Moara Vlăsiei – Ploieşti, deoarece constructorul a părăsit şantierul, cerând majorarea preţului cu 47%.
Licitaţia pentru cei 42 de kilometri a fost câştigată în 2006 de către consorţiului românesc UMB Spedition, Pa&Co International, Euroconstruct Trading ’98 şi Tehnostrade. Practic, fiecare firmă în parte ar fi trebuit să lucreze pe câte un sector de 10 kilometri. Efortul s-a dovedit însă mult prea mare, din moment ce, după cinci ani de muncă, lucrările sunt "finalizate" în proporţie de 60%.
Despre proiectul finanţat cu prisosinţă de la buget se poate spune multe. Şi mai multe lucruri se pot spune despre banii care au fost cheltuiţi fără noimă pentru autostrada Bucureşti – Braşov. Astfel, din 2006 plătim din greu pentru acest aşa-zis drum european care ar trebui să lege Capitala de centrul ţării.
Până acum, numai proiectul de pe hârtie al autostrăzii Bucureşti – Braşov ne-a costat 81 milioane de euro. CNADNR a avut mare grijă să cheltuiască banii pentru drumul spre munte. Din păcate, grija companiei nu se regăseşte şi în confortul plătitorului de taxe. Deşi se lucrează de cinci ani, porţiunea dintre Capitală şi Braşov care nu este nici acum funcţională şi nici nu va fi în viitorul apropiat. Astfel că, potrivit raportului de plăţi efectuate de CNADNR către diverşi consultanţi şi constructori, sumele alocate pentru o autostradă "niciodată gata" se ridică la zeci de milioane de euro.
S-au găsit bani pentru revizuiri de proiecte tehnice, consultanţă sau asistenţă. În final, din 2006 şi până acum am plătit 5.100.000 de euro numai pe hârţogăraie pentru tronsonul Bucureşti – Braşov. Ulterior, actele adiţionale au scumpit o parte din tronsonul spre Braşov, mai exact Bucureşti – Ploieşti, modificările de soluţii costând aproape 76 milioane de euro! Ministrul promite că în luna august vor fi selectaţi noi constructori pentru Moara Vlăsiei – Ploieşti. De promisiuni, buzunarele românilor sunt pline, cu autostrăzile stăm mai rău. De promisiuni pare să se fi săturat şi consorţiul care a renunţat ieri la lucrări. Surse din minister vorbesc de faptul că firmele româneşti, susţinute iniţial din plin de Radu Berceanu, s-au apucat să viseze pe autostradă. Aşa că între kilometri 15 şi 40 au construit o a treia bandă. Din păcate însă, planul de acasă nu se potriveşte cu cel din târg. Aşa se explică, cel puţin neoficial, banii pe care consorţiul îi cere acum de la CNADNR. Cum banda "cadou" nu are acte, este greu de crezut că sumele vor fi câştigate atât de uşor de către consorţiu. Mai mult, să nu uităm că au primit oricum 76 de milioane de euro, pentru o simplă modificare de soluţie.
Dacă, neoficial, Compania şi consorţiul se ceartă pe lucrări ilegale, oficial, poporul este înştiinţat că pe şantier nu se mai lucrează demult. "Antreprenorul nu a mai executat lucrări pe sectorul de drum în cauză de mai bine de 16 luni...", se arată într-un comunicat al CNADNR. Tronsonul abandonat ieri nu este decât o derulare absolut normală a modului în care "se construieşte" autostrada Bucureşti – Braşov. În 2010, tronsonul Comarnic – Braşov se termina chiar înainte de a începe. Vorbim despre primul contract de concesiune din istoria nescrisă a autostrăzilor româneşti. Doi ani s-a străduit statul român prin CNADNR să pună pe roate această înţelegere cu asociere Vinci şi Aktor.
Surse din Companie vorbesc de comisioane de 1,7% din valoarea proiectului, bani încasaţi de oamenii de la butoane din CNADNR. Final de afacere – doi ani de consultanţă, comisioane şi înţelegeri – zero kilometri de autostradă. În 2008, cei de la Vinci şi Aktor promiteau să ne dea la cheie n patru ani de la începerea lucrărilor, cu finanţare obţinută de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cei 58 de kilometri spre munte. În 2010, CNADNR şi-a adus aminte că finanţarea promisă de Aktor-Vinci de la BERD contravine contractului de concesiune şi, mai mult, dezavantajează statul român. Practic, contractul cu Aktor-Vinci ar fi ajuns o copie fidelă a deja păgubosului contract Bechtel. Ulterior, partea franceză a renunţat la contract. În acest moment, trei tronsoane sunt abandonate cu scandal: Cernavodă – Medgidia, Moara Vălsiei – Ploieşti, Comarnic – Braşov.