Cand Guvernul Romaniei a redus salariile cu un sfert, in 1931, la conducerea statului s-au succedat 22 de diferite cabinete in mai putin de un deceniu. In final, tara a alunecat in dictatura si razboi, relateaza Reuters intr-o analiza privind masurile de austeritate si efectele acestora in Europa Centrala.
Opt decenii mai tarziu, un alt Guvern a introdus o masura de austeritate similara in cadrul unui program de salvare condus de catre Fondul Monetar International. Ce a urmat? Guvernul a cazut, noul cabinet fiind demis de Parlament dupa doar doua luni de mandat.
Alegatorii din Europa de Est pot tolera multe, comenteaza Reuters, insa politicienii care au impins austeritatea dincolo de limitele suportabile cu scopul de a mentine stabilitatea economica resimt acum furia cetatenilor.
"Unele dintre aceste guverne sunt intr-o stare permanenta stare de criza, premierii fiind mai preocupati de a mentine stabilitatea cabinetelor decat sa conduca cu adevarat statul", declara Otilia Simkova, analist al Grupului de Cercetare Politica Eurasia.
Modelul de instabilitate politica este acelasi, in grade diferite, in toate tarile foste comuniste din aripa de est a Uniunii Europene.
Apar astfel intrebari legate de modul in care aceste tari, aflate cu mult in urma tarilor din vestul UE, vor putea sa-si mentina bugetele intr-o forma rezonabila, sa combata "atacurile" generate de piata si, in acelasi timp, sa stimuleze cresterea economica.
Unii chiar se intreaba daca aderarea la Uniunea Europeana a insemnat un pas benefic pentru aceste tari.
Putini cred ca aderarea la UE a fost o greseala, dar avand in vedere ca venitul pe cap de locuitor din Romania este mai putin de jumatate fata de media europeana, este clar ca beneficiile aderarii mai au pana sa se materializeze.
"Faptul ca guvernul a redus salariile este o nebunie", declara pensionarul Constantin Badea, langa sediul Guvernului din Bucuresti, un oras haotic, pe care inca se mai vad cicatricile proiectelor comuniste ale lui Nicolae Ceausescu, un oras unde inca mai exista zone neconectate la electricitate, strazi neasfaltate, fara apa curenta si canalizare.
"Tarile mici si sarace, cum ar fi ale noastre nu au aceleasi beneficii comparativ cu alti membrii mai dezvoltati ai Uniunii Europene. Sunt oameni care traiesc aici pe un salariu lunar de doar 150-200 de euro", mai spune pensionarul in varsta de 75 de ani.
Guverne pe muchie de cutit
Protestele impotriva masurilor de austeritate si a coruptiei din Romania au izbucnit in ianuarie si au condus la rasturnarea guvernului de centru-dreapta responsabil de taierea salariilor bugetarilor si majorarea TVA. Multi lucratori din sectorul privat au suferit reduceri salariale chiar mai mari, subliniaza Reuters.
Soarta guvernelor din al doilea cel mai sarac stat memebru UE, unde salariul mediu lunar este de 350 de euro, reprezinta un avertisment pentru alti sustinatori ai masurilor de austeritate.
Furie si frustrare
In urma vizitei din aprilie, cand presedintele Consiliului European a venit in Romania, Herman Van Rompuy a declarat ca romanii s-au "impacat" cu masurile de austeritate, insa exista "furie si frustrare".
Fostul premier Emil Boc a salvat Romania de la un colaps economic, iar planul de salvare negociat cu FMI a reusit sa mentina ratele dobanzilor datoriei publice la niveluri acceptabile, iar leul a fost tinut departe de un nou minim istoric, comenteaza Reuters.
Pe de alta parte, planul a extins recesiunea, iar instabilitatea politica a facut ca leul sa se rostogoleasca din nou, ceea ce este deosebit de dureros pentru cele doua treimi dintre cei care au luat imprumuturi in euro.
FMI spune ca Romania este in situatia in care poate inlatura unele efecte ale austeritatii, iar reducerea costurilor bugetare ar permite adoptarea unor masuri de relansare economica, dar acest fapt are prea putina relevanta pentru cei care au fost "muscati" adanc de aceste masuri.
Victor Ponta, co-presedinte al USL, si-a luat angajamentul de a guverna Romania pana la alegeri. Ramane de vazut ce impact va avea asupra popularitatii faptul ca are de gand sa respecte integerile cu FMI. (V.M.)