Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După multe luni de scandal, Legea educaţiei a fost adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului, Cabinetul Boc motivându-şi graba prin necesitatea schimbării imediate a sistemului. Însă, din ultima parte a textului legislativ publicat la 10 ianuarie în Monitorul Oficial – "Dispoziţii tranzitorii şi finale" – aflăm că cele mai importante prevederi mai au de aşteptat. Astfel, legea intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în MO, dar primii beneficiari sunt minorităţile, cu cele mai controversate prevederi care se referă la studiul în limba maternă. Printre cei mai afectaţi de acest termen sunt profesorii, concursurile pentru angajare urmând a se susţine la nivelul şcolii.
În schimb, cele mai importante măsuri vor mai aştepta cel puţin un an: introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar intră în vigoare începând cu anul şcolar 2012-2013, iar măsura introducerii clasei a IX-a în învăţământul gimnazial va intra în vigoare începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012.
De asemenea, admiterea la liceu se va desfăşura potrivit prevederilor legii începând cu generaţia de elevi care intră în clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012. Şi regulile examenului de bacalaureat s-au modificat încă o dată, astfel încât BAC-ul se va desfăşura în conformitate cu prevederile legii începând cu generaţia de elevi care începe clasa a IX-a în anul şcolar 2012-2013. În privinţa schimbărilor referitoare la examenele pe care trebuie să le susţină elevii – măsuri care intră în vigoare începând cu anul şcolar 2012-2013 –, prima evaluare care va fi înscrisă în portofoliul educaţional are loc la finalul clasei pregătitoare. Atunci, cadrul didactic responsabil întocmeşte un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare. Urmează o altă evaluare la finalul clasei a II-a. Fiecare şcoală organizează şi realizează evaluarea competenţelor fundamentale: scris-citit şi matematică. La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului realizează, prin eşantionare, o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar după modelul testărilor internaţionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar.
Încă o evaluare se va face la finalul clasei a VI-a. Toate şcolile organizează şi realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe. Proba de limbă şi comunicare va cuprinde limba română şi limba modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, şi limba maternă. La finalul clasei a IX-a se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor, iar rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale. Evaluarea cuprinde: o probă scrisă la Limba şi literatura română; o probă scrisă la Limba maternă; o probă scrisă transdisciplinară la Matematică şi ştiinţe; o probă scrisă la o limbă de circulaţie internaţională; o probă practică de utilizare a calculatorului, susţinută în timpul anului; o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, susţinută în timpul anului.
Examenul de bacalaureat presupune mai multe probe de evaluare a competenţelor. Este vorba despre evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română; de evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale; de evaluare a competenţei lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal şi de evaluarea competenţelor digitale.
Urmează evaluarea competenţelor formate pe durata învăţământului liceal: probă scrisă la Limba şi literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările; probă scrisă la Limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale; două probe scrise, diferenţiate, după cum urmează: pentru profilul real din filiera teoretică (Matematică; probă transdisciplinară din ştiinţe: Fizică, Chimie, Biologie); pentru profilul umanist din filiera teoretică (o limbă de circulaţie internaţională; probă transdisciplinară din geografie, istorie, ştiinţe socio-umane); pentru filiera tehnologică (probă scrisă disciplinară specifică profilului; probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire); pentru filiera vocaţională (probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului sau specializării; probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării).
Măsura privind introducerea costului standard per elev şi a principiului "finanţarea urmează elevul" se va aplica din 2012. Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cuprinde finanţarea de bază, finanţarea complementară şi finanţarea suplimentară. Statul va asigura, din 2012, finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul primar, gimnazial, profesional şi liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum şi pentru elevii din învăţământul postliceal special de stat. Finanţarea de bază se face în limitele costului standard per elev/preşcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. În învăţământul preuniversitar particular, taxele de şcolarizare se stabilesc de Consiliul de Administraţie al fiecărei instituţii sau unităţi de învăţământ, în condiţiile legii. Finanţarea învăţământului preuniversitar de stat, particular şi confesional se asigură din fonduri publice sau din alte surse, potrivit legii. Finanţarea învăţământului preuniversitar particular şi confesional acreditat se face din taxe, din fonduri publice, în cazul învăţământului preşcolar, primar şi gimnazial obligatoriu, precum şi din alte surse, potrivit legii. Proiectul prevede că, începând cu 1 ianuarie 2012, pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unităţile şi instituţiile de învăţământ pot obţine şi utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare ştiinţifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv. Legea mai stabileşte că instituţiile de învăţământ superior de stat având activităţi de predare în limba minorităţilor naţionale, care au statut de universităţi multiculturale şi multilingve sunt: Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca – în limbile română, maghiară şi germană; Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş – în limbile română şi maghiară; Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mureş – în limbile română şi maghiară. La data intrării în vigoare a legii, respectiv la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, senatele universitare sunt obligate ca, în termen de şase luni, să definitiveze noua Cartă universitară, regulamentele şi metodologiile de organizare şi funcţionare a universităţilor. Legea a fost publicată în MO la 10 ianuarie 2011.
În privinţa învăţământului liceal, acesta va deveni obligatoriu până în 2020. Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare; învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV; învăţământul secundar, care cuprinde învăţământul secundar inferior sau gimnazial, ce include clasele V-IX, şi învăţământul secundar superior sau liceal, cu clasele de liceu X-XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică, învăţământul profesional, cu o durată între şase luni şi doi ani, învăţământul terţiar nonuniversitar, care cuprinde învăţământul postliceal. Învăţământul liceal, vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi cel postliceal se organizează pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei, în conformitate cu Registrul Naţional al Calificărilor. În scopul realizării finalităţilor educaţiei şi a formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ, învăţământul liceal de stat este generalizat şi gratuit.
Calendarul intrării în vigoare a prevederilor
● introducerea clasei pregătitoare la învăţământul primar: începând cu anul şcolar2012-2013
● măsura introducerii clasei a IX-a în învăţământul gimnazial: începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012
● examenul de Bacalaureat: începând cu generaţia de elevi care începe clasa a IX-a în anul şcolar 2012-2013
● admiterea la liceu: începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012
● 500 de euro pentru educaţia permanentă a fiecărui nou-născut: începând din anul 2013
● introducerea costului standard per elev şi a principiului "finanţarea urmează elevul": din anul 2012
● minimum 6% din PIB pentru Educaţie: 1 ianuarie 2012
● noua cartă universitară: 6 luni de la intrarea în vigoare
