În 2011, aproximativ 54% dintre cazurile de urgenţă au fost datorate consumului de substanţe etnobotanice. Agenţia Natională Antidrog a facut public un raport care arată că în majoritatea judeţelor, la nivelul secţiilor de primiri urgenţă se menţine o problematică semnificativă cauzată de consumul de substanţe noi cu proprietăţi pshioactive (SNPP). Specialiştii au arătat ca totuşi există o tendinţă de scădere a ponderii cazurilor de urgenţă determinate de consumul de heroină, opiacee (intoxicaţii, supradoză, sevraj).
Focar de infecţie HIV/SIDA în rândul consumatorilor de droguri injectabile din România
România a înregistrat, în 2011, un focar de infecţie HIV/SIDA în rândul consumatorilor de droguri injectabile, numărul celor diagnosticaţi crescând de la 1-6 cazuri pe an până în 2010, la 114 în 2011, rezultă din Raportul anual privind situaţia drogurilor prezentat de ANA. "Conform datelor furnizate de Comisia Naţională de Luptă Anti-SIDA, numărul consumatorilor de droguri injectabile nou diagnosticaţi cu HIV a crescut în România, de la 1-6 cazuri pe an până în 2010, la 114 cazuri în 2011.
Această situaţie poate provoca o problemă de sănătate publică, deoarece este posibilă extinderea infecţiei cu HIV şi la alte categorii de populaţie aflate în zone de risc”, se arată în raportul citat. Numărul consumatorilor de droguri diagnosticaţi cu depresie, anxietate şi tulburări de personalitate a crescut de aproape patru ori în 2011 faţă de anii anteriori, potrivit Raportului naţional privind situaţia drogurilor prezentat astăzi de Agenţia Naţională Antidrog. Raportul naţional privind situaţia drogurilor arată că patologia psihiatrică asociată consumului de droguri (tulburări de personalitate, depresie, anxietate, tulburări de afect) reflectă, în 2011, o creştere de aproape patru ori a numărului de cazuri diagnosticate cu diferite afecţiuni psihice, deşi numărul total de cazuri admise la tratament pentru consum de droguri este în scădere faţă de anul anterior.
Etnobotanicele, cele mai consumate droguri în rândule elevilor
Potrivit specialiştilor, calea injectabilă a devenit exclusivă pentru cazuistica deceselor direct asociate consumului de droguri, opiaceele continuând să domine tabloul drogurilor ilegale în România, cu predominanţa metadonei. "A crescut impresionant numărul «deceselor indirecte» - posibil ca urmare a aplicării substanţele noi psihoactive, denumite şi "etnobotanice”, sunt printre cele mai consumate droguri în rândul elevilor de 16 ani, alături de canabis/haşiş şi substanţe inhalante, constatându-se pentru prima oară un debut precoce la această categorie de vârstă. Raportul naţional privind situaţia drogurilor, lansat de Agenţia Naţională Antidrog arată că România continuă să se situeze sub valorile medii europene pentru toate tipurile de droguri ilicite. "Rezultatele studiului naţional din cadrul ESPAD 2011 plasează România între ultimele 10 state europene, ca nivel al prevalenţei consumului oricărui tip de drog ilicit cel puţin o dată în viaţă în rândul elevilor de 16 ani, ţara noastră situându-se cu opt procente sub media europeană înregistrată. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în cazul prevalenţei consumului de canabis/ haşiş, de substanţe inhalante şi amfetamine”, se prezintă în raport. Prevalenţa consumului de substanţele noi psihoactive (SNPP) cel puţin o dată în viaţă, în ultimul an şi în ultima lună, plasează aceste substanţe printre cele mai consumate droguri în rândul elevilor de 16 ani din România, alături de canabis/ haşiş şi substanţe inhalante. Prevalenţa consumului oricărui tip de drog de-a lungul vieţii în populaţia generală (15 - 64 de ani) este de 4,3% , în timp ce pentru categoria de vârstă 15 - 34 de ani, prevalenţa consumului oricărui tip de drog de-a lungul vieţii este de 10,5%, iar la elevii de 16 ani de 10%. (fără SNPP). Cele mai consumate droguri cel puţin o dată în viaţă sunt: canabis (1,6%), SNPP (2%), ecstasy (0,7 %) ; pentru populaţia generală 15 - 64 de ani, SNPP (6%), canabis (4,5 %), ecstasy (1,3 %) ; pentru tineri din categoria de vârstă 15-34 ani şi canabis (7,2%), inhalante (7,2 %) şi SNPP (5,3%) pentru elevi de 16 ani.
Debutul în consum, între 15-19 ani
În anul 2011, în regim ambulatoriu şi de internare, au fost asistate 3362 de persoane, dintre care 2168 pentru droguri ilicite şi SNPP. Principalele tipuri de substanţe pentru care s-a solicitat asistenţă sunt: SNPP, heroina, hipnoticele şi sedativele şi canabisul, iar SNPP reprezintă şi cel mai frecvent menţionat drog secundar. Cei mai mulţi au declarat un debut în consum între 15-19 ani, predominând consumul zilnic, prin injectare. În privinţă bolilor infecţioase asociate consumului de droguri, în anul 2011, prevalenţele pentru infecţiile cu HVB, HVC şi HIV în rândul CDI au înregistrat tendinţe crescătoare, datorate parţial schimbărilor survenite în modelele de consum (apariţia şi consumul de SNPP, convertirea consumatorilor de heroină injectabilă către consumul de SNPP injectabil, consum combinat de heroină şi SNPP). Din punct de vedere al distribuţiei pe sexe, România se află printre puţinele state cuprinse în studiu care nu mai înregistrează diferenţe între fete şi băieţi în ceea ce priveşte prevalenţa consumului de canabis/ haşiş, atât de-a lungul vieţii (alături de Franţa), cât şi în ultima lună (alături de Federaţia Rusă şi Bulgaria).