Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Trei capitale de judet din Romania, Sfantu-Gheorghe, Miercurea-Ciuc si Targu Mures, au gazduit, in aceste zile, un simpozion de prezentare a autonomiei Provinciei Tirolului de Sud din Italia. Sub denumirea de "Drumul regiunii autonome Alto- Adige- Sudtirol din Italia, o fosta problema- un succes actual ca regiune multilingvistica", la initiativa primarului din Sfantu Gheorghe, Antal Arpad, si a presedintelui Consiliului Judetean Covasna, Tamas Sandor, au raspuns prezent trei reprezentanti ai populatiei minoritare din Tirolul de Sud: profesorul universitar Christoph Pan, cercetatorul si specialistul in relatii internationale Davide Zaffi si jurnalistul Lucio Giudiceandrea, moderatorul simpozionului fiind vicepresedintele SENCE (Society for the Enhancement of National Communities in Europe), Komlossy Jozsef.
Obiectivul edililor locali a fost cel de a convinge populatia romana din cele trei judete, ca - in urma unei eventuale autonomii a tinutului secuiesc - viata lor nu va avea de suferit, din contra ea se va imbunatatii considerabil, asa cum s-a intamplat cu italienii minoritari in Tirolul de Sud
Pan: "Fara ajutorul Bucurestiului si al romanilor nu veti avea autonomie!"
"Este evident ca provincia Alto Adige si Tinutul Secuiesc au multe lucruri in comun. La noi era vorba de o provincie cu populatie majoritar germana, intr-o tara cu majoritate italiana, in timp ce la voi populatia majoritara este cea maghiara, intr-o tara formata din majoritari romani. Dialogul este cheia autonomiei. Pentru asta e nevoie si de o schimbare de mentalitate. Cu forta si prin conflicte nu se poate obtine nimic. Provincia Alto Adige a fost anexata Italiei dupa Primul Razboi Mondial, in 1919. In sudul Tirolului, care a apartinut Imperiului Habsburgic, comunitatea majoritara era cea de vorbitori de limba germana, existand de asemenea un procent de 3% de italieni si un alt procent de 4% de ladini. Regimul fascist, care a durat 20 de ani, a incercat italienizarea si alungarea populatiei germane in Imperiul German, iar Tirolul a devenit pentru prima oara provincie autonoma dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, dar fara a putea asigura o protectie reala celor doua comunitati minoritare. Cazul Tirolului de Sud a devenit o permanenta sursa de litigiu intre Austria si Italia, astfel ca s-a ajuns in fata Adunarii Generale a ONU in 1960, cea de-a doua autonomie fiind creata in 1971, dupa nenumarate negocieri la baza carora a stat un pachet legislativ de 137 de masuri, referitoare la relatiile dintre populatiile regiunii: germani, italieni si ladini. In prezent regiunea este un exemplu, deoarece implementarea celei de-a doua autonomii a facut dintr-o structura slaba o regiune europeana multilingva de succes. Astfel, in Alto Adige nu exista in prezent somaj, venitul pe cap de locuitor intrece venitul mediu din Italia, iar bilantul anual al provinciei este de 5 milioane de euro, banii colectati din taxe si impozite fiind trimisi in proportie de 10% administratiei de la Roma, in vreme ce restul raman in regiune. In ceea ce priveste administratia, prezenta germanilor si a italienilor este proportionala cu procentul acestora; in prezent, populatia in regiune este formata din 25% italieni si 4% ladini, restul fiind formata din germanii majoritari. Invatamantul prezinta iarasi o situatie similara, in aceasta regiune existand scoli pentru fiecare comunitate; in vreme ce germanii invata italiana ca a doua limba, italienii invata si ei germana ca a doua limba, ladinii avand ca limbi secundare germana si italiana. A existat, desigur, o lunga perioada de timp – mai ales in prima autonomie, cand italienii nu doreau sa invete germana, argumentand ca se afla in tara lor. In cazul Tinutului Secuiesc, unde se doreste o autonomie, nu trebuie uitat faptul ca aceasta nu se poate realiza decat prin dezvoltarea economica pe care o aduce "pacea sociala". In plus, minoritarii de aici – romanii, trebuie convinsi prin exemple reale ca autonomia este si in beneficiul lor, adica trebuie ofertati, sa isi stie clar drepturile, sa stie ca nu se va atenta la cultura lor, la identitate. Autonomia nu va fi insa posibila fara aceste lucruri, fara acordul de la Bucuresti si al populatiei romane locale", a declarat Christoph Pan la simpozioanele din Harghita si Covasna.
Giudiceandrea: "Autonomie, doar prin colaborare"
"La inceputurile multilingvismului, populatia italiana a manifestat rezistenta, deoarece, fata de populatia germana, fiind vorbitoare de limba oficiala, prea putini italieni au vorbit limba majoritatii locale. Un progres real in aceasta privinta a avut loc in anii ’90, cand si italienii din Tirolul de Sud au inteles faptul ca multilingvismul, chiar daca este aparent mai costisitor si mai greoi, se va intoarce in beneficiul regiunii. In paralel cu dezvoltarea economica a avut loc si o schimbare de paradigma: in prezent, toate cele trei nationalitati sunt dispuse sa invete limba celorlalti. Cea mai buna solutie pentru Tinutul Secuiesc, care tinteste o autonomie, nu poate fi data pur si simplu, nici chiar de catre cei care provin dintr-o regiune autonoma exemplu". Aceasta regiune poate fi una de succes, daca toata lumea colaboreaza, aceasta fiind cheia succesului regiunii Alto Adige" a declarat Lucio Giudiceandrea
Komlossy Jozsef: "Tinutul Secuiesc si Tirolul de Sud au multe in comun"
"Atat Tinutul Secuiesc, cat si Tirolul de Sud au fost rupte de tara mama fara acordul populatiei bastinase. O mare diferenta intre cele doua regiuni este cea ca Tirolul de Sud se afla la granita Italiei, in timp ce Tinutul Secuiesc este in centrul Romaniei. Un alt aspect comun este ca procentul romanilor, in acest moment, in Tinutul Secuiesc a atins pragul italienilor in Tirolul de Sud in momentul autonomiei. Tot un aspect comun, este ca atat Romania, cat si Italia sunt membre ale Uniunii Europene. Obiectivul in ambele tari este imbunatatirea traiului populatiei. In Tirolul de Sud s-a atins acest obiectiv, noi abia acum ne propunem asta", a spus Komlossy in cadrul simpozionului de la Miercurea Ciuc.
Antal Arpad: "Vom realiza autonomia cu sprijinul romanilor"
"Iata ca 60 de milioane de italieni care au fost vehement impotriva autonomiei, pana la urma au acceptat-o. Peste 100.000 de italieni care traiesc in Tirolul de Sud si-au dat seama ca si ei au de castigat din aceasta autonomie. Cred ca s-au transmis mesaje clare si pozitive. Nimeni nu poate pretinde maghiarilor sa nu ceara autonomia, insa importanta este si reactia romanilor – cu cat aceasta este mai pozitiva, cu atat autonomia va avea solutii mai bune. Cred ca depinde foarte mult de noi toti, daca avem inteligenta si luciditatea necesara putem avea autonomia in conditii foarte bune, insa daca o parte nu are luciditatea, s-ar putea sa dureze mai mult si sa fie mai problematica. Sunt sigur de faptul ca vom realiza autonomia Tinutului Secuiesc, impreuna cu cele 20 de milioane de romani", a spus Antal Arpad pentru covasnamedia.ro.
Citește pe Antena3.ro
