Oameni ai străzii, în luptă pentru un adăpost la pușcărie

Victime ale societății, ale părinților sau ale propriilor acțiuni, cei care ajung oameni ai străzii pot face, la rândul lor victime. Duminică seară, la Sibiu, două femei și un bărbat au fost înjunghiați de un om fără adăpost. Statisticile Poliției arată că tripla tentativă de omor de la Sibiu nu reprezintă un caz izolat, ci un fenomen, mai ales atunci când începe anotimpul rece și nu au unde să se adăpostească.

Polițiștii cunosc cel mai bine problema oamenilor străzii, după sute de cazuri similare, în ultimii 26 de ani. “Perioada în care se apropie sezonul rece este cea când se întâlnesc cele mai multe evenimente în rândul oamenilor fără adăpost. Lupta pentru supraviețuire capătă noi forme, de regulă violente, pentru că locurile în canale, acolo unde căldura este asigurată, se împuținează. Cele mai multe sunt ocupate din timpul verii, iar oamenii străzii vor apărea în locurile pe care vara, de regulă, doar le tranzitează, acum rămânând și peste noapte: gări, piețe, ganguri sau oriunde pot obține un minimum de adăpost”, explică Dan Antonescu, fostul șef al Serviciului Omoruri din Poliția Capitalei, unul dintre cei care au coborât de multe ori în lumea oamenilor din canale, în căutarea unor criminali.

Negoieri dure... la propriu

Un loc în canal se negociază, de regulă, cu pumnul, cu bâta sau cuțitul, știu polițiștii. „Violențele sunt amplificate, de regulă, de alcoolul de foarte proastă calitate, pe care îl beau zilnic acești oameni. Mai există situații când cei care au totuși, un soi de rațiune, vor alege calea pușcăriei. Comit infracțiuni mărunte, așa-zisele furturi de folosință sau furturi de alimentație. O căciulă, o pâine, un salam, furate din magazine le asigură adăpost pentru iarnă. Pedepsele în astfel de cazuri sunt mici și coincid  cu sezonul rece”, mai explică Dan Antonescu. Pedeapsa pentru furt poate fi de câteva luni, iar omul fără adăpost are trei mese calde pe zi, un acoperiș deasupra capului și un minimum de confort. În cazul atacatorului de la Sibiu, pedeapsa poate fi până la cinci ani, timp în care va putea beneficia de cursuri de calificare, mai multe forme de școlarizare și chiar muncă plătită, pentru bună purtare. Agresorul de la Sibiu este din județul Vâlcea, iar polițiștii spun că e posibil să aibă probleme psihice.

„În situații deosebite, cu temperaturi extrem de scăzute și viscol, cei de la Ambulanță și de la poliția națională sau locală îi culeg pe acești oameni de pe străzi și, aproape cu forța îi duc în adăposturile care nu-i pot primi decât peste noapte. E adevărat că în noaptea respectivă benefiază de mâncare caldă, un duș și un pat. Dimineața se întorc, însă, înapoi, în ger”, mai explică fostul șef de la Omoruri.

Crime pentru mâncare sau adăpost

Oamenii fără adăpost au fost adesea foarte violenți atât cu cei care trăiesc în același mediu, cât și cu cei care de multe ori i-au ajutat. Anul acesta, pe 2 martie, un bărbat de 61 de ani, abia eliberat din penitenciar, unde fusese închis pentru tentativă de omor, a distrus un adăpost de la Buzău, după ce mai primise o pedeapsă de un an și 7 luni de închisoare, pentru devastarea altui centru pentru persoane fără adăpost. Centrele de primire pentru persoanele fără adăpost nu iau în considerare pericolele la care se expun angajaţii. Nici măcar persoanele fără locuinţă care primesc adăpost în aceste centre nu sunt apărate în faţa atacurilor oamenilor străzii violenţi. Regulamentele nu prevăd selecţia pe baza cazierului. Recidivistul din Buzău i-a ameninţat cu moartea pe toţi ceilalţi oameni ai străzii, dar şi pe angajaţi, apoi a devastat centrul, provocând pagube de peste 50.000 de lei. “Se porneşte de la premisa că orice persoană care a ispăşit pedeapsa are dreptul de a fi integrată în societate. Cred că Ministerul Muncii ar trebui să gândească soluţii pentru situaţiile acestea. Ei pot fi bombe cu ceas. Vom încerca să selectăm persoanele care vin la centru şi vom lua măsuri de siguranţă. Aici, în unitate, vom rezolva problemele, dar pe stradă, nu. Din 15 angajaţi, trei sunt bărbaţi şi restul fete. Ne putem întâlni cu unii dintre ei pe stradă, iar viaţa noastră şi siguranţa sunt puse în pericol”, a comentat, pentru Jurnalul Național, Daniel Lambru, directorul centrului de la Buzău.

Locurile în adăposturi sunt limitate, iar problemele apar în cazul oamenilor străzii foarte violenți, care îi atacă fie pe ceilalți oameni ai străzii, fie pe îngrijitorii adăposturilor, distrugând uneori tot ce le iese în cale, așa cum s-a întâmplat de mai multe ori. Acești oameni ai străzii foarte violenți nu mai sunt primiți în adăposturi, iar unii dintre ei ajung să atace pe străzi.

Un beneficiar cazat într-un centru pentru primirea persoanelor adulte fără adăpost nu poate sta acolo mai mult de trei luni. Locurile sunt mai puține decât numărul oamenilor străzii.

Mulți foști condamnați pentru crime, violuri sau tâlhării ajung oameni ai străzii și continuă să fie violenți. Unii uită de pericolul pe care îl reprezintă cu adevărat și îi consideră victime ale excluziunii sociale.

Cumuli de factori în comiterea faptelor

Oamenii străzii s-au omorât între ei de nenumărate ori, fie pentru un loc în canal, fie pentru mîncare sau pentru a împărți lucrurile mărunte furate. Dar au atacat și locuințe de unde au furat, ajungând până la tâlhărie sau crimă. “Brutalitatea și agresivitatea excesivă pot fi explicate doar printr-un cumul de factori: consum exagerat de alcool, afecțiuni neuropsihice, frustrări, degradare morală, toate acestea găsindu-și totuși locul într-un așa-zis cod, regulament al oamenilor străzii, în care abaterile sunt foarte lesne de comis, iar pedepsele sunt aplicate discreționar”, explică specialistul criminolog Dan Antonescu.

Traficanții de droguri din canale

Florin Hora, zis Bruce Lee, şi cinci apropiaţi ai acestuia au fost reţinuţi, pe 22 iulie 2015, în urma percheziţiilor în canalizarea care face legătura între Gara de Nord şi cartierul Grozăveşti din Capitală. Anchetatorii au ridicat din zona Gării de Nord şi cartierul Grozăveşti, 78 de persoane şi le-au dus la Secţia 3 Poliţie. Ulterior, şase dintre ei au fost condmnați, printre care şi Florin Hora, cunoscut ca liderul oamenilor străzii din Capitală, care a constituit o grupare de trafic de droguri.

La percheziţii s-au găsit zece săbii, 3.000 de lei, 30 de tablouri furate, zece grame de heroină, un laptop, două unităţi de PC, 11 televizore, două DVD-uri, două flexuri, două bormaşini şi două fierăstraie electrice. Florin Hora a fost arestat pentru trafic de heroină, metadonă şi ecstasy, formată exclusiv din persoane fără adăpost, care stau în canalele din zona Gării de Nord. În urma percheziţiilor, poliţiştii au stabilit că şi unii dintre membrii grupării conduse de Florin Hora au o situaţie financiară bună, cu toate că locuiesc în canalizarea de la Gara de Nord.

Aceştia şi-au amenajat în canal adevărate locuinţe de lux, cu canapele din piele şi televizoare de ultimă generaţie. Într-o baracă amenajată de oamenii străzii, poliţiştii au descoperit şi o piscină improvizată, iar în canal s-a găsit un seif despre care se bănuieşte că era folosit pentru păstrarea bunurilor de valoare furate. Membrii grupării vindeau cu până la 90 lei doza de droguri. Cu sume între 30 şi 65 de lei vindeau metadonă şi cu până la 90 de lei etnobotanice. Pentru a-i prinde pe membrii grupării au fost folosiţi colaboratori şi investigatori sub acoperire, care erau autorizaţi şi să achiziţioneze de la persoanele suspectate 500 grame heroină, 500 grame etnobotanice şi 500 comprimate metadonă.