Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Directivele europene instituie prezumția de vinovăție în cazul forțelor de ordine, chiar şi atunci când infractori periculoşi care atacă poliţiştii se declară victime. 850 de poliţişti au fost ultragiaţi în 2014 şi anul acesta. În acelaşi timp, România plăteşte sute de mii de euro anual celor care acuză Poliţia de agresiune.
România este una dintre ţările cu cele mai multe condamnări la CEDO, pentru care plătim sute de mii de euro anual. Anul trecut, România a pierdut 74 de procese, situându-se pe locul al treilea în top şi a plătit peste 100.000 de euro doar pentru agresiunile comise de forţele de ordine. În 2015 ocupăm locul al doilea, după Italia, la numărul de condamnări. Asociaţia Carusel, împreună cu RHRN şi cu sprijinul APADOR-CH, a lansat ieri raportul „Dreptate pentru Dinte!”.
„Proiectul s-a derulat în memoria lui Gabriel Daniel Dumitrache, zis Dinte, în vârstă de 26 de ani, decedat în data de 4 martie 2014, în garajele Secției 10 Poliție din București. Cercetarea prezintă cinci cazuri de abuzuri comise anul trecut de forţele de ordine asupra unor persoane din grupuri vulnerabile: consumatori de droguri, prostituate sau oameni ai străzii şi bolnavi de HIV”, arată realizatorii cercetării. ONG-urile propun schimbări ale procedurilor Poliţiei şi montarea de camere video în toate secţiile şi chiar în maşini, pentru a se respecta directivele europene.
Legi defavorabile și criză de agenți
Uniunea Europeană le impune forţelor de ordine să demonstreze că nu i-au agresat pe cei conduşi la secţii, dacă aceştia prezintă certificat medico-legal. Poliţiştii explică, însă, că foarte mulţi infractori, în special recidiviştii, aplică tehnica autoflagelării, tocmai pentru a putea acuza Poliţia de agresiune. Există, însă, şi cazuri în care poliţiştii abuzează de forţă şi fac victime.
Toate acestea se întâmplă în contextul în care bugetul MAI nu este suficient nici pentru a asigura un număr minim de agenţi. „Avem în acest moment un deficit de 5.000 de oameni. Problema nu se poate rezolva acum. Se vor angaja 6.400 de poliţişti doar pentru a se putea gestiona situaţia refugiaţilor”, explică Dumitru Coarnă, vicepreşedinte SNPPC.
Infractori minori, liberi
Un exemplu de lege favorabilă infractorilor periculoşi se aplică pentru criminal din Parcul Copou, care şi-a ucis iubita anul acesta, în luna martie. Noul Cod Penal, corelat cu cerinţele UE, lasă liberi criminalii minori, iar la vârsta de 31 de ani, aceştia ies automat din penitenciar, oricât de multe victime ar fi făcut. În acest moment sunt doar 30.000 de locuri în penitenciare, situaţie care ar putea explica lăsarea în libertate a infractorilor, prin liberare condiţionată, chiar şi pepntru criminali în serie, sau judecarea sub control judiciar. Penitenciarele folosesc deţinuţi pentru a asigura mai multe posturi de pază, chiar şi în foişoare.
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, explica recent că ar fi nevoie de circa un miliard de euro pentru a se investi în alte 10.000 de locuri în penitenciare şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie. În acelaşi timp, ar mai fi nevoie de cel puţin 3.000 de gardieni în sistem.
