Adrian Sobaru a fost operat ieri la Spitalul Universitar din Bucureşti. Deşi, iniţial, la conferinţa de după operaţie a fost anunţată şi soţia acestuia, la declaraţii au ieşit doar directorul spitalului şi purtătorul de cuvânt. "După operaţia prin care i s-a redresat fractura frontală, starea pacientului este stabilă. Domnul Sobaru va mai sta în spital încă şapte zile, la finalul cărora va da singur detalii despre gestul său, pe care-l regretă", a declarat directorul spitalului, dr Cătălin Cârstoiu. Pe lângă traumatismul cerebral minor şi contuzii toraco-abdominale, directorul a ţinut să precizeze faptul că Sobaru suferă de tulburare depresivă majoră, cu idei interpretative şi de culpabilizare. Întrebat dacă acest diagnostic justifică apariţia unor informaţii în presă cum că pacientul ar avea probleme psihice, Cârstoiu a precizat că diagnosticul pe care l-a menţionat a fost pus de o comisie de psihologi şi psihiatri, în urma discuţiilor avute cu pacientul. Şi nu poate da mai multe detalii. Comisia care a dat verdictul s-a dovedit a fi formată dintr-un singur psiholog, conform aceluiaşi director. "Domnul Sobaru regretă gestul, nu discutăm decât situaţia legată de operaţie, nu altceva", a spus acesta, după ce a aruncat umbra îndoielii privind integritatea psihică a pacientului.
Mădălina Sobaru, soţia lui Adrian, a declarat pentru Jurnalul Naţional că e mirată că doctorii n-au mai chemat-o la conferinţa de presă, aşa cum i s-a promis, pentru a da la rândul său declaraţii despre ce regretă sau nu soţul său. Gestul lui Sobaru nu e un gest de urmat, este un gest simbolic tocmai prin singularitate. Nu poţi face nebun un om care vrea o viaţă normală într-o ţară greşită. Aşa cum el însuşi a spus, "cineva trebuia să o facă", cineva trebuia să facă auzite vocile părinţilor însinguraţi în suferinţa de a avea copii excluşi de societate. Ca el au fost şi mai sunt "nebuni" care se împotrivesc sistemelor aberante, ermetice.
Prof. dr Călin Scripcaru, managerul Spitalului de Psihiatrie Socola din Iaşi, spune că e ilegal ca doctorii să facă publice datele privind diagnosticul unei persoane. "Aceste informaţii se dau doar persoanelor abilitate, Poliţiei, anchetatorilor şi rudelor de gradul I. Aş zice că nu e recomandat să dai cu nume şi prenume când persoana suferă de o problemă psihică, pentru că rişti să fii dat în judecată. E dreptul fiecărui om la confidenţialitatea diagnosticului. Doctorii pot da cel mult detalii despre simptomele cu care se prezintă pacientul, dar nu diagnosticul", a precizat dr Scripcaru.
În Legea 487/2002, legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice, la articolul 33 se prevede că "întreaga echipă terapeutică e obligată să păstreze confidenţialitatea informaţiilor", existând câteva excepţii în care diagnosticul poate fi făcut public. Dacă există o dispoziţie legală, dacă s-a stabilit vinovăţia în cazul unei infracţiuni, dacă persoana în cauză şi-a dat acordul. În cazul în care diagnosticul a fost făcut public fără a se respecta una dintre condiţiile de mai sus, pacientul are dreptul de a depune plângere pentru încălcarea confidenţialităţii.
Conform preşedintelui Colegiului Medicilor, prof. dr Vasile Astărăstoae spune că dezvăluirea diagnosticului unui pacient nu se poate face fără acordul acestuia. "Confidenţialitatea este o instituţie esenţială a meseriei de medic. Indiferent că cel în cauză e persoană publică sau nu, e în atenţia presei sau nu, aşa ceva nu se face, conform codului nostru deontologic", a subliniat prof. dr Astărăstoae. În astfel de cazuri, colegiul se autosesizează şi, a adăugat acesta, situaţia în cazul lui Adrian Sobaru se va clarifica după data de 4 ianuarie.