Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un program comun, norvegiano-român, de monitorizare a sturionilor cu ajutorul unui satelit - program fără precedent, atât în România, cât şi pe plan mondial - a fost lansat marţi, 26 mai, la staţia de reproducere a sturionilor de la Tămădău, judeţul Călăraşi.
Au fost "echipaţi" cu cipuri speciale patru moruni maturi şi, apoi, au fost eliberaţi pe braţul Borcea, în zona Stelnica-Feteşti.
Ei vor fi monitorizaţi permanent, prin satelit şi, după doi ani de supraveghere, specialiştii vor putea analiza traseul pe care-l urmează, perioadele şi locurile în care se hrănesc, în care iernează, se reproduc etc.
Cei patru moruni maturi, lungi de doi metri şi în greutate de 70 până la 100 de kilograme fiecare, "cipaţi" şi apoi eliberaţi în mediul lor natural, au provenit din lotul de reproducători sălbatici capturaţi cu o lună în urmă, din Dunăre, pentru producerea de puiet necesar în programul naţional de repopulare, finanţat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR).
Operaţiunea de plantare a cipurilor - una deosebit de complicată, cu anestezierea fiecărui exemplar, oxigenarea permanentă a bazinelor în care erau ţinuţi, manipularea atentă, pentru a nu-i stresa sau chiar răni etc. - a avut loc la staţia de reproducere a sturionilor de la Tămădău, aparţinând firmei SC Beluga Farm Group, cu ajutorul unor specialişti de la Institutul de Cercetări Piscicole Tulcea, precum şi a unor tineri dar experimentaţi colaboratori din străinătate, pasionaţi de piscicultură şi acvacultură.
SECRETELE STURIONULUI
Patronul firmei Beluga, Robert Răduţă, a ţinut să precizeze la finalul operaţiunii: "Sper din tot sufletul ca aceste exemplare frumoase să nu ajungă în plasele braconierilor de pe la Giurgeni, Vadu Oii sau de prin Deltă, ci să ajungă în Marea Neagră, să se hrănească, să trăiască mulţi ani şi, după o vreme, să se reîntoarcă sănătoşi pe Dunăre, pentru a se reproduce în siguranţă".
Prezent şi el la acest eveniment, patronul revistei Pescar Modern, Victor Ţăruş, un împătimit al pescuitului sportiv şi, totodată, un prieten al naturii, ne-a spus: "Este un proiect extraordinar! Dacă va reuşi - şi nu avem motive să ne îndoim de acest lucru - vom putea afla ceea ce nu a reuşit nimeni să afle până în prezent, şi anume, pe unde cutreieră aceşti moruni, pe unde şi cu ce se hrănesc în diferite perioade ale anului, cu ce specii sunt compatibili, precum şi alte date foarte importante despre comportamentul lor, date "confidenţiale", dar care ne vor permite să-i protejăm mai bine, să-i ajutăm să se înmulţească şi să supravieţuiască".
PROIECT FINANŢAT DE NORVEGIA
Acţiunea - o premieră mondială - face parte dintr-un proiect internaţional în valoare de 1,4 milioane de euro (un singur cip costă peste 3.000 de euro), finanţat în proporţie de 85% de Guvernul Regatului Norvegiei, restul de 15% fiind alocat de Guvernul României. De altfel, mai în glumă, mai în serios, pentru că trebuiau oricum identificaţi într-un fel, specialiştii i-au "botezat" pe doi dintre morunii ce urmează a fi monitorizaţi cu numele "Harald" (regele Norvegiei), respectiv "Ilie" (ministrul român al Agriculturii).
Ceilalţi doi vor purta numele pescarilor autorizaţi care i-au capturat, respectiv "Eugen" şi "Richard". Reprezentanul Institutului de Cercetări Piscicole de la Tulcea, care a condus întreaga operaţiune, a precizat: "Cu ajutorul emiţătoarelor satelitare se va stabili, în premieră, printre altele, itinerariul deplasărilor şi răspândirea morunilor în Marea Neagră, aceste informaţii fiind vitale pentru programul regional de conservare şi redresare a speciei, Dunărea inferioară fiind singurul fluviu din Uniunea Europeană în care mai trăiesc moruni".
Practic, pe întreaga durată a cercetărilor, specialiştii vor putea vedea cu ajutorul unei aparaturi speciale cum trăiesc morunii la adâncimi mari, cum se hrănesc, cum se reproduc sau cum iernează în gropile adânci din albia Dunării.
FONDURI EUROPENE
Ministerul Agriculturii a întreprins în ultimii ani numeroase acţiuni de protejare a acestei specii, dar şi a celorlalţi sturioni - nisetrul, păstruga şi cega - şi a alocat resurse financiare semnificative. Şi în acest an a fost alocat un milion de euro pentru popularea Dunării cu aceşti sturioni. Într-un comunicat de presă transmis ieri, Ministerul Agriculturii precizează:
"În cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit al României, în perioada 2007-2013, sunt alocate fonduri importante proiectelor de acvacultură a sturionilor. Se estimează că pot fi atrase aproximativ 50 de milioane de euro". Pe de altă parte, ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, prezent la lansarea acestui proiect, a precizat că: "În general, pentru pescuit şi acvacultură, sunt alocate din fonduri UE circa 230 de milioane de euro, pe care România trebuie şi le poate accesa în anii următori, în ciuda faptului că, în ultimii doi-trei ani, autorităţile noastre s-au mişcat foarte greu în acest domeniu".
La rândul său, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, dl Valentin Buksz, ne-a declarat că popularea Dunării cu sturioni obţinuţi în staţiile de reproducere va continua şi în anii următorii, pentru acest program important, ca şi pentru alte programe din domeniul pisciculturii, existând fondurile necesare.
