Oraşul roman sub podeaua facultăţii

Descoperirea unui aşezămănt roman sub Centrul Universitar Severin readuce in atenţie problema vestigiilor istorice ascunse la căţiva metri sub pămănt şi ingropate, poate definitiv, de construcţiile moderne şi de bălbăielile autorităţilor competente.

Uitare - vestigiile Drobetei antice, in peisajul citadin

Descoperirea unui aşezămănt roman sub Centrul Universitar Severin readuce in atenţie problema vestigiilor istorice ascunse la căţiva metri sub pămănt şi ingropate, poate definitiv, de construcţiile moderne şi de bălbăielile autorităţilor competente.

Anticul oraş Severin rămăne şi astăzi o mare necunoscută, dar şi o mare provocare pentru cercetători şi arheologi. Potrivit directorului Muzeului Regiunii Porţile de Fier, profesorul şi arheologul Ion Stăngă, pănă la ora actuală nu a fost descoperită decăt o mică parte din Severinul Antic. Cele mai multe vestigii au toate "şansele" să rămănă o necunoscută multă vreme de acum inainte.

ANTICHITATE SUB UNIVERSITATE. Cel mai recent exemplu că există incă multe edificii ascunse sub pămănt il constituie ruinele de sub Centrul Universitar Severin. "Cu prilejul lucrărilor de extindere a Universităţii au fost descoperite urme de zidărie romană. Specialiştii muzeului au curăţat cu mare atenţie zidurile, insă, de multe ori, ce lucram ziua se dărăma noaptea. Nimeni nu avea timp de această descoperire, iar lucrarea trebuia finalizată. Aici am descoperit una dintre cele mai mari instalaţii de prelucrare a metalelor. Am scos la lumină foarte multe obiecte din bronz, monede şi ceramică de lux", susţine arheologul Ion Stăngă.

GHIOAGA LUI HERCULE. Aşezămăntul cu pricina poate fi localizat temporal in epoca de inflorire a oraşului Drobeta, in secolele II-III d.Hr. Locuinţa se pare că aparţinea unui om bogat, ţinănd cont de obiectele descoperite: o apucătoare a unui opaiţ in formă de cap de cal, o apucătoare pentru vas metalic cu o figură umană şi o lucrare in miniatură a măciucii lui Hercule, toate confecţionate din bronz. Asta inseamnă că fiecare locuinţă avea un lararium, un fel de cameră de inchinare la zeii adoraţi.

PODEAUA DE STICLĂ. După multe discuţii, conducerea universităţii a acceptat ca toate aceste ruine să fie acoperite cu o podea de sticlă prin care vestigiile să poată fi văzute atăt de elevi şi studenţi, căt şi de vizitatori. Au trecut mai bine de trei ani, iar podeaua cu pricina se lasă aşteptată. Directorul administrativ al centrului universitar Constantin Cojocaru susţine că acest proiect este unul destul de bun, insă nu poate fi pus in practică decăt după ce reprezentanţii muzeului işi vor da acceptul. Pănă atunci, ruinele rămăn ascunse privirilor şi se degradează pe zi ce trece.

Â

Severinul ascunde incă un canal antic perfect consevat

Tot in zona universităţii, ca de altfel pe sub multe clădiri care nu au avut avizul Ministerului Culturii la momentul construcţiei, trece un canal antic, pe unele porţiuni fiind intact, la fel ca in urmă cu 2.000 de ani. Chiar şi sub parcul din faţa Universităţii se află ruinele unor construcţii romane, insă lipsa banilor şi neimplicarea autorităţilor locale fac ca aici să nu se poată efectua săpături pentru scoaterea la lumină a istoriei antice. "Am intrat pe acest canal. Este perfect conservat, iar cărămida din ziduri şi podea sunt intacte. Este un canal de alimentare cu apă potabilă a castrului roman sau poate de alimentare a băilor din castru. Cert este faptul că pănă acum a fost descoperită şi cercetată doar o mică parte din oraşul

antic Drobeta", susţine arheologul Ion Stăngă