x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Oseminte straine uitate in Romania

Oseminte straine uitate in Romania

07 Aug 2004   •   00:00
Oseminte straine uitate in Romania

OBSERVATOR

Spre deosebire de cancelarul Gerhard Schroder, care a aflat ca tatal sau, Fritz Schroder, e inmormantat in Ceanu Mare, zeci de familii din Germania nu stiu ca la Giurgiu se afla osemintele celor dragi.
VASILE ARCANU

Undeva la marginea Cimitirului catolic - aflat in prelungirea Cimitirului Ortodox "Sf. Haralambie", din Giurgiu, pe stanga, cum privesti in interior, se afla opt morminte ale unor eroi aviatori americani. Cel putin asa indicau, pana nu demult, pietrele funerare de o modestie surprinzatoare. In realitate, in acest cimitir isi dorm somnul de veci cateva zeci de soldati germani si austrieci mobilizati in cel de-al doilea razboi mondial de Wehrmacht si care au pierit pe frontul romaneasc, in luptele aeriene, navale si terestre de la Giurgiu.

SESIZARE. Cu aproape zece ani in urma, la sesizarea unui localnic, municipalitatea din Giurgiu a informat Ambasada SUA de la Bucuresti cu privire la existenta, in cimitirul catolic din aceasta localitate, a unor morminte de eroi americani, din timpul celui de-al doilea razboi mondial.

La scurt timp, mesajul receptat de Ambasada a fost transmis peste Ocean, ajungand pe masa comandantului Garzii Nationale din Alabama. Dorind ca totul sa se desfasoare cat mai rapid, reprezentantii Garzii Nationale l-au rugat pe primarul de atunci sa pregateasca pana in cele mai mici amanunte ceremonialul de mutare a ramasitelor ostasilor americani. Cetateanul care sesizase acest lucru urma sa primeasca, in semn de respect si recunostinta, drapelul SUA. La fel au reactionat si autoritatile locale giurgiuvene, pregatindu-se atat de primirea inaltilor oaspeti cat si cu cele trebuincioase ritualului religios ortodox, inclusiv coliva, pentru ca generalul american dorea sa respecte traditia locala ortodoxa. El credea ca eroii americani au fost cinstiti de-a lungul timpului in ritul ortodox, nestiind ca, de fapt, acestia s-au aflat in custodia Bisericii Romano-Catolice.

SURPRIZA. Sosita la Giurgiu in 1995, delegatia americana impreuna cu oficialitatile orasului, carora li s-au alaturat functionari din administratie si alte cateva zeci de gura-casca, au purces la cimitirul catolic. O data cu inceperea deshumarii cadavrelor, pentru a se da un aer solemn manifestarii, trompetistul nelipsit de la un astfel de ceremonial a dat semnalul muzical, intonand diferite imnuri militare americane, in timp ce membrii Garzii s-au conformat ritualului specific, arborand drapelul Statelor Unite. Dupa cateva ore de sapaturi, in sfarsit, au fost scoase la lumina osemintele. La o verificare atenta a ramasitelor pamantesti s-a constatat, cu stupoare, ca cei inhumati sub nume americane erau de fapt soldati germani, printre oseminte descoperindu-se nasturi si alte insemne ce atestau "identitatea" germana. Pus in fata unei asemenea situatii, generalul american a decis sa fie dus ceremonialul militar pana la capat, asa cum s-ar fi procedat cu eroii americani, singura deosebire fiind aceea ca ramasitele pamantesti nu au mai luat drumul Americii, ci au fost reinhumate. Si preotii ortodocsi prezenti si-au indeplinit misiunea, dupa slujba specifica in astfel de ocazii, sfintindu-se chiar si coliva pentru ostasii germani. Intreaga asistenta s-a cutremurat atunci. Doar Dumnezeu stia ce se intamplase cu adevarat…

STATISTICI. Potrivit cercetatorilor, numarul ostasilor anglo-americani si/sau austro-germani cazuti in perioada 1941-1944 pe raza judetului si municipiului Giurgiu a fost unul destul de mare. In cartea sa, "Vlasca sub bombe", istoricul giurgiuvean Florentin Breazu noteaza, in urma unui amplu studiu al documentelor oficiale ale vremii, despre "… evenimentele aeronautice petrecute in ziua de 4 aprilie 1944" ca "avioanele inamice (anglo-americane) au avut noua morti, iar cele germane sase morti". In conformitate cu legislatia vremii, actele de deces necesare inhumarii erau incheiate de catre Oficiul Starii Civile Giurgiu, cei care nu puteau fi identificati "urmand a fi trecuti in acte ca necunoscuti". Autorul, citand respectiva instructiune, mai spune: "Pentru cadavrele care poseda semne si acte de identitate precum si alte obiecte personale s-au incheiat procese verbale conform Instructiunii nr. 201527, din 14 octombrie 1943, a Ministerului Afacerilor Interne".

Desi aceasta instructiune ar fi trebuit sa constituie prioritatea numarul unu, cel putin la nivelul Oficiului Starii Civile din Giurgiu, in realitate, in "Registrul decedatilor" din anul 1944, si nu numai, nu figureaza prea multe nume de aviatori si/sau soldati morti la Giurgiu, registrul respectiv vorbind foarte rar despre astfel de cazuri. Spre exemplu, apar doar: lt. aviator Lawrence Rase (27 de ani), domiciliat in statul Ohio din Statele Unite ale Americii, casatorit, decedat pe data de 25 iulie 1944 in Spitalul "Regina Maria" din Giurgiu; serg. aviator Charles Middleton (23 de ani), domiciliat in Londra, de religie protestant, decedat pe data de 3 august 1944; pilot aviator Georgen Jensohn, american, decedat pe data de 10 iunie 1944; cadavrul neidentificat al unui soldat german, decedat pe data de 3 octombrie 1944, in zona Cioroiu, si un erou aviator american - necunoscut, care a fost ingropat in Cimitirul romano-catolic. In fine, capitolul "Diverse" precizeaza un lucru interesant: "Cadavrele personalului american cazut la Daia (doi morti) si la Meletie (sapte morti) s-au ridicat de posturile de jandarmi si depuse la Capela Cimitirului Catolic din Giurgiu. Pentru inhumarea lor s-a cerut de catre Garnizoana la Corpul 2 Teritorial sa delege fonduri pentru construirea cosciugelor si crucilor pe seama Regimentului 5 Dorobanti". Cand au cautat osemintele eroilor lor, americanii nu au gasit nimic…

IPOTEZA. Un posibil raspuns la aceasta intrebare ne-a fost oferit de profesorul Emil Paunescu - muzeograf principal la Muzeul Judetean "Teohari Antonescu" din Giurgiu - al carui cuvant atarna greu in domeniu, domnia sa avansand ipoteza ca este foarte probabil ca, ulterior inhumarilor, in anul 1945, Comisia de Control a Puterilor Aliate sa fi avut cunostinta de existenta eroilor anglo-americani la Giurgiu si sa le fi luat ramasitele pamantesti. Aceasta este insa, asa cum am spus, o ipoteza. Arhiva sau, mai bine zis, ceea ce a mai ramas din arhiva Bisericii Romano-Catolice din Giurgiu spune cu totul altceva.

DESCOPERIRE. Sunt cateva documente "secrete" care au fost bine ratacite intre vechiturile din arhiva Bisericii Catolice din Giurgiu. Unul dintre ele, avand stampila cu zvastica, atesta ca preotul Ioan (Johannes) Schneeweiss era invitat de sefii companiilor si /sau bateriilor Wehrmacht-ului stationate pe malul stang al Dunarii sa oficieze inhumarea unor soldati cazuti la datorie. Dupa cum aveam sa aflam, preotul Schneeweiss era etnic german. Acest lucru este confirmat de un document adresat de Schneeweiss autoritatilor antonesciene, prin care se declara etnic german, membru activ al organizatiei G.E.G.(Grupul Etnic German). Investigatiile noastre au mai scos la iveala faptul ca tot sfintia sa, in cea mai desavarsita taina, aduna cadavrele soldatilor germani sau austrieci pe care ii inhuma in cimitirul catolic. Nu este exclus ca parintele Schneeweiss sa fi avut "complici", pentru ca i-ar fi fost destul de dificil sa faca acest lucru de unul singur.

Cu aproape doi ani in urma, municipiul Giurgiu a fost vizitat de doamna Elfie Worner, sotia celui care a fost secretar general al NATO. Desi a primit anumite informatii despre cimitirul catolic din Giurgiu - pe care, de altfel, s-ar parea ca l-a si vizitat - si despre descoperirea facuta de americani in 1995 in albumul cu imagini din Romania, editat ulterior de Asociatia "Manfred Wörner", printre cimitirele ce adapostesc ramasite pamantesti ale etnicilor germani nu figureaza si cel de la Giurgiu.

De una din autorizatiile de inmormantare a unui alt soldat (neidentificat) cazut la datorie am gasit atasata o iconita-talisman, cu text pe fata si pe verso in limba germana. Reprezentand un copil, alaturi de ingerul pazitor, rugandu-se Maicii Domnului, iconita a ramas parca pentru a ne indruma spre rugaciune comuna. Poate si pentru continuarea eforturilor ca osemintele uitate pe pamant strain sa se intoarca acolo unde le este locul.

PERSONAJ

Parintele Johannes Schneeweiss s-a nascut in anul 1909, intr-o localitate din judetul Timis. El a activat la Giurgiu in perioada 1935-1952, fiind astfel cel mai longeviv paroh al acestei Biserici. In tot acest timp, el s-a comportat exemplar, castigand simpatia giurgiuvenilor, dar si aprecierea autoritatilor vremii care il invitau intotdeauna la evenimentele importante ale urbei. Din 1952, Schneeweiss a disparut din comunitate, in arhive neexistand nici o referire legata de destinatia sa sau de trecerea sa in nefiinta.

OSTASI DESPRE CARE FAMILIILE LOR NU STIU NIMIC

Din corespondenta preotului Schneeweiss cu sefii companiilor germane stationate in zona Giurgiu in anii celui de-al doilea razboi mondial am descoperit si cateva nume de soldati germani inhumati in cimitirul catolic: ofiter Karl Richard Giessmann (nascut in 27.03.1898, la Diera-Bez, Dreden-Bautzer), decedat in 1941; soldat Friedrich Wilhelm Henrig (nascut in 16.09.1905, la Rotta-Krs. Wittenberg), decedat in 1941, pion Adolf Hanny (nascut in 31.07.1907, la Viena), soldat Kurt Nosseck (nascut in 8.05.1918, la Altlomnitz, Kr. Hableschwerdt, Reg. Bez. Breslau), decedat in 1941. Cei enumerati, dar si multi altii au servit in unitati germane cu indicativele Truppendienststelle, Feldpostnummer L 12677 Luftgaupostamt Wien; Dienstselle, Feldpostnummer 27699 si Dienstselle, Feldpostnummer 23807 - care au pierit inghitite de ororile celui de-al doilea razboi mondial.
×
Subiecte în articol: observator giurgiu decedat schneeweiss catolic