(P) Constructorii români se orientează către proiecte internaţionale

România poate folosi capitalul de imagine pozitivă lăsată de marile companii de stat de dinainte de ’89, spune Cristian Erbaşu, preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii

Piaţa românească a construcţiilor are potenţial mare de dezvoltare, dar puţine proiecte au finanţare şi sunt în lucru. Constructorii îşi diversifică portofoliul de clienţi îndreptându-se spre marile proiecte din Rusia, Orientul Mijlociu sau Asia, a declarat Cristian Erbaşu, administratorul Erbaşu SA şi preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC), într-un interviu acorat Jurnalului Naţional. 

Construcţiile au fost întotdeauna un barometru al stării economiei. Care este dinamica acestui sector în ultimii ani, perioadă în care România a trecut printr-o recesiune?

Cristian Erbaşu: Pe toată perioada de după 2008 situaţia a fost foarte grea pentru că înainte de scăderea propriu-zisă firmele au fost afectate şi de viteza mare de fluctuaţie a pieţei. Sperăm că după un 2012, turbulent politic, să avem în sfârşit un plan de lucru pe termen mijlociu şi proiecte gata de start. Nu s-a întâmplat asta, iar în 2013 contabilizăm încă un an de scădere semnificativă a pieţei construcţiilor, dincolo de cifrele optimiste din statistici.

După 1990, marile trusturi de construcţii s-au divizat, multe au dispărut. Înfiinţarea patronatelor în acest domeniu este o cale de revigoare a organizării şi reprezentării. Cum pot stimula aceste organizaţii dinamica investiţiilor?

CE: Aşa este, apariţia mediului antreprenorial a fărâmiţat ceea ce reprezentau exponenţii pieţei construcţiilor care încă ar mai fi putut face faţă competiţiei internaţionale. Dar acest proces, natural de altfel, trebuie compensat acum cu o participare a antreprenorilor în asociaţii care să fie capabile să susţină lista de interese comune a sectorului. Asociaţiile puternice vor fi în măsură să refacă brandul de sector şi să se conecteze la brandul de ţară. Asta face Patronatul societăţilor din Construcţii în programul iniţiat acum trei ani.

Pot face faţă concurenţei acerbe firmele româneşti în faţa companiilor multinaţionale care licitează lucrările publice finanţate de stat?
CE: Teoretic, într-o piaţă unică nu ar mai trebui să ne temem de competitorii din “afară”, practic însă, chiar dacă avem de învăţat din experienţa acestora, trebuie evidenţiat faptul că sunt frecvente situaţii în care tocmai dintre aceste companii, care vin din pieţe cu reglementări consistente, sunt cele care încalcă tocmai principiile pe care le practică “acasă”. De aici până la conflicte şi aversiuni distanţa e scurtă. Altfel, noi am reuşit în PSC să atragem companii cu origini străine şi în felul acesta am rezolvat în interior multe aspecte care, netratate, ne-ar fi afectat şi mai mult breasla. Chiar dacă este foarte greu să creezi asociaţii din membri care sunt în competiţie deschisă, prin programe coerente noi reuşim în bună măsură să creăm o platformă care să susţină activitatea firmelor.

Piaţa românească a construcţiilor lasă loc de afirmare şi noilor veniţi? Întrebarea este firească în contextul interesului arătat României de companii de construcţii care vin din alte zone decât Europa occidentală.

CE: Activăm într-o piaţă liberă, deci e loc pentru oricine. De aici încolo e competiţie. Trebuie, însă, să recunoaştem că scăderea drastică a dimensiunii pieţei creează o presiune mare chiar şi pentru firmele competitive şi care nu au falimentat deja. Sunt multe de făcut în România dar încă nu sunt proiecte suficiente în lucru. Şi din aceste motive am pregătit în urmă cu câţiva ani accesul nostru pe pieţe terţe. Avem nevoie să ne conservăm şi să îmbunătăţim capitalul de resurse umane şi de expertiză acumulate până acum.

Rusia, Orientul Mijlociu, Asia reprezintă în momentul de faţă pieţe foarte dinamice pentru construcţii. Ce oportunităţi şi facilităţi oferă autorităţile române pentru accesul firmelor româneşti pe aceste pieţe?

CE: Am identificat oportunităţi importante pentru că dacă în Rusia se vor dezvolta proiecte legate de organizarea a două evenimente sportive majore – Olimpiada şi Campionatul Mondial de fotbal, Orientul Mijlociu, Asia Centrală şi Nordul Africii sunt regiuni în plină reconstrucţie post-conflict. În aceste zone mai avem încă un capital de imagine pozitivă lăsată de marile companii de stat de dinainte de ’89.

Relaţiile politice deschid pieţele pentru oamenii de afaceri. Din acest punct de vedere cum simt investitorii şi constructorii români sprijinul pentru a fructifica poziţia relaţiilor politice cu alte state, cât şi pe cea de membru al Uniunii Europene.

CE: Relaţiile politice sunt fluctuante, după cum bine se observă. Noi avem rolul şi posibilitatea de a da substanţă şi echilibru oportunităţilor create. De aceea facem strategii şi dezvoltăm relaţii pe care le consolidăm prin tot felul de acţiuni, între care şi evenimentul major pe care îl organizăm în 7 şi 8 noiembrie 2013. Dar pe lângă aceasta, avem un program coerent de misiuni economice, care în al patrulea an va cuprinde Federaţia Rusă, Kazahstan, Algeria şi chiar o acţiune de promovare a exportului organizată în România.

Antreprenorii din construcţii care se regăsesc în acţiunile întreprinse de PSC sunt invitate să se alăture acestora, să contribuie şi să beneficieze.

Chiar dacă este foarte greu să creezi asociaţii din membri care sunt în competiţie deschisă, prin programe coerente Patronatul Societăţilor din Construcţii a reuşit să creze o platformă care să susţină activitatea firmelor şI lista de inerese comune a sectorului. Cristian Erbaşu, preşedintele PSC

Forum internaţional al constructorilor şi dezvoltatorilor

Situaţia economică dificilă din ultimii ani a creat o presiune importantă pe sectorul construcţiilor din România. Lipsa proiectelor importante precum şi competiţia dură din perioada post integrare au obligat firmele de construcţii să consume din ultimele resurse acumulate cu greu, să facă eforturi importante pentru a-şi mai păstra din resursa umană în care au investit şi să încerce să caute alte orizonturi care să le permită conservarea capitalului material si nematerial acumulate.

Chiar dacă în România mai sunt încă multe de făcut, lipsa unei strategii pe termen mijlociu, presiunea fiscală şi incoerenţa legislativă au forţat o reorientare către alte pieţe a celor mai competitivi dintre constructori.

În contextul enunţat şi identificând primele bariere majore ce stau în calea celor ce au renunţat la confortul aparent de a lucra în propria ţară, Patronatul Societătilor din Construcţii – PSC a iniţiat un proces de reevaluare a noilor oportunităţi din terţe pieţe şi a realizat în ultimii trei ani un program intens şi coerent de prospectare şi promovare la export a firmelor româneşti din construcţii. Cu sprijinul important al statului român, prin intermediul Ministerului Economiei, PSC a organizat misiuni economice în câteva ţări considerate ca fiind principalii poli de dezvoltare a unei reţele de colaborări pentru firmele membre interesate de comerţ exterior.

Patronatului Societăţilor din Construcţii organizează astăzi, la Bucureşti, Forumul internaţional cu tema: Accesul constructorilor şi dezvoltatorilor în piaţa globalizată. Etica şi securitatea afacerilor. La eveniment vor participa membrii Boardului director al Uniunii Europene a Dezvoltatorilor şi Contractorilor - UEPC, în care şi PSC este membru activ, reprezentanţi ai asociaţiilor de constructori din Federaţia Rusă şi Bulgaria, ES Dl. Ambasador al Republicii Iraq şi ES Dl. Însărcinat cu afaceri, a.i. al Republicii Algerienem reprezentanţi ai Ministerului de Externe, MDRAP, EXIMBANK şi AON.

Se vor dezbate aspecte ce ţin de noile oportunităţi de dezvoltare şi investiţii din piaţa globalizată, elemente de securitatea afacerilor şi instrumente financiar-bancare pentru comert exterior.

România, prin intermediul PSC, doreşte să se poziţioneze şi ca un promotor regional al legăturilor comerciale dintre UE şi partenerii din Orientul Mijlociu, Nordul Africii şi Federaţia Rusă.