Paleologu: Andreea Vass a făcut lobby pentru proiectul imobiliar Palatul Ştirbei

Deputatul PDL Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii, a declarat, joi, la o dezbatere dedicată proiectului imobiliar pentru Palatul Ştirbei, că un consilier al premierului, Andreea Vass, a făcut lobby pentru acest proiect, aflat în prezent în proces de avizare la MCPN.

De asemenea, Paleologu a afirmat că Theodor Stolojan a fost cel care i-a solicitat să discute cu Andreea Vass despre acest subiect.

Dezbaterea organizată de ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei privind proiectul imobiliar pentru Palatul Ştirbei - al lui Ovidiu Popescu, proprietarul imobilului - i-a avut printre participanţi pe deputatul Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii, Csilla Hegedus, care a reprezentat Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN), în calitate de consilier al ministrului Kelemen Hunor, Peter Derer, preşedintele Uniunii Arhitecţilor, Andrei Pippidi, membru în Comisia Naţională a Monumentelor Istorice (CNMI), arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, arhitecta Irina Iamandescu, Cornelia Gafiu, de la Links Associates, agenţia de PR care îl reprezintă pe Ovidiu Popescu, şi Aurora Târşoagă, autoarea studiului istoric aflat la baza proiectului. Dezbaterea a fost moderată de jurnalistul Ovidiu Nahoi.

Ministrul Culturii trebuie să ia în următoarele zile o decizie privind avizarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) Complex multifuncţional, Calea Victoriei 107 - 109, ce presupune construirea unei clădiri de mari dimensiuni, care va găzdui spaţii rezidenţiale, galerii comerciale şi un hotel, în spatele Palatului Ştirbei, monument istoric de categoria A. Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a dat un aviz consultativ favorabil proiectului, pe 29 septembrie 2010, pe care ministrul îl poate accepta sau nu, în termen de 30 de zile de când acest aviz este înregistrat.

Theodor Paleologu a declarat că şi-ar dori foarte mult să fie prezenţi la dezbatere şi Ovidiu Popescu şi Vlad Arsene, arhitectul proiectului, dar şi Andreea Vass, consilier al premierului.

"Am considerat mai important să fiu alături de dumneavoastră pe această chestiune, pentru că e vorba şi de un consilier al primului ministru care a făcut lobby pentru acest proiect. Şi este vorba şi de aşteptarea mea faţă de decizia domnului Kelemen, să ştiu cum se va poziţiona faţă de decizia comisiei (...) Propria mea susţinere faţă de Guvernul actual depinde de această chestiune", a spus Paleologu, deputat PDL, referindu-se la faptul că în Parlament era în curs de desfăşurare procedura de asumare a răspunderii Cabinetului pentru Legea educaţiei.

În continuare, Paleologu a povestit cum i-a parvenit proiectul pe când era ministru al Culturii.

"Domnul Theodor Stolojan, la o întrunire a Biroului Permanent Central al PDL, mi-a cerut să stau de vorbă cu doamna Andreea Vass, că are să-mi spună ceva foarte important. M-a sunat doamna Andreea Vass şi mi-a spus că vrea să vină împreună cu domnul (Ovidiu) Popescu să-şi prezinte proiectul la minister. A fost doamna Vass, a fost actualul ei soţ şi era, evident, domnul Popescu. Asta a fost o primă întâlnire. Şi a mai fost o a doua întâlnire, fără doamna Vass de data asta, dar ceilalţi erau prezenţi şi cu domnul Arsene, domnul arhitect. Rolul meu a fost doar de a media şi am dat foarte mult din timpul meu. Am stat ore întregi să fac consultanţă gratuită pentru domnul Popescu şi i-a explicat cu lux de amănunte Irina Iamandescu. Eu nu intru în discuţiile tehnice. Am spus: «Foarte bine, vreţi să faceţi un proiect interesant acolo, trebuie să vă încadraţi în normele de urbanism». Proiectul, la acea dată, efectiv arunca în aer normele de urbanism. Despre asta este vorba, nu de câţiva centimetri".

El a mai menţionat că regretă că nu sunt prezenţi la dezbatere "membrii din comisie care şi-au schimbat punctul de vedere în mod radical, deşi proiectul nu s-a schimbat foarte mult". CNMI a respins proiectul pe 25 noiembrie 2009, aprobându-l cu o serie de modificări pe 29 septembrie 2010. "Aş vrea foarte mult ca fiecare dintre ei să ne explice de ce şi-a schimbat părerea. (...) O asemenea schimbare radicală face să planeze nişte bănuieli foarte serioase asupra unor oameni care fac parte dintr-o comisia naţională", a spus Paleologu.

Paleologu a mai spus că nu toţi membrii CNMI au primit aceeaşi ordine de zi pentru şedinţa care a avut loc pe 29 septembrie, în unele cazuri nefiind inclus punctul referitor la discutarea proiectului Palatul Ştirbei, lucru confirmat de Andrei Pippidi. Acesta a precizat că a absentat de la şedinţă fiind plecat în străinătate, însă pe ordinea de zi pe care a primit-o nu figura punctul respectiv.

Totodată, Paleologu a declarat că cere ministrului Culturii să facă public proiectul, adăugând: "Eu, în locul domnului Kelemen, fără niciun fel de ezitare din nou aş respinge acest proiect, dacă nu se încadrează în normele de urbanism în vigoare".

Proiectul lui Ovidiu Popescu a primit avizul favorabil al Comisiei Tehnice de Urbanism din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti şi al arhitectului-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu. De asemenea, Secţiunea Urbanism din cadrul CNMI a avizat favorabil proiectul pe 30 septembrie 2009, însă CNMI l-a respins pe 25 noiembrie 2009, solicitând atunci modificări prin aplicarea datelor din studiul istoric al zonei şi întocmirea studiului de impact.

Atât avizul Secţiunii Urbanism, cât şi cel al CNMI sunt consultative, decizia finală privind avizarea de către Ministerul Culturii aparţinând ministrului. Cum ministrul Culturii de atunci, Theodor Paleologu, a respectat decizia CNMI, nesemnând avizul, proprietarul Palatului Ştirbei a prezentat un proiect nou, care a fost avizat de CNMI pe 29 septembrie anul acesta.

Între timp, proprietarul Palatului Ştirbei a depus, pe 20 mai anul acesta, o plângere prealabilă la MCPN pentru "tergiversarea ilegală" a eliberării avizului necesar introducerii spre aprobare în Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a PUZ-ului ce include integrarea palatului într-un complex multifuncţional, cerând totodată daune de peste 5,7 milioane euro, ca pierdere anuală provocată de Ministerul Culturii. Pe 13 iulie, reprezentanţii lui Ovidiu Popescu au anunţat că acesta a acţionat în instanţă Ministerul Culturii, pe Kelemen Hunor şi pe Theodor Paleologu.

Totodată, proiectul a fost contestat de o serie de ONG-uri ce activează în domeniul patrimoniului pe motiv că "agresează estetic un monument istoric de valoare naţională, situat în principala zona protejată a Bucureştiului" şi că nu respectă Legea urbanismului.

ONG-urile au mai semnalat faptul că, pe 19 august 2010, de la Cabinetul premierului a fost trimisă adresa 3798/KH către Ministerul Culturii şi că, în urma acestei adrese, CNMI "a rediscutat în şedinţa din 29 septembrie 2010 proiectul respins în noiembrie 2009, cu modificări minore".

În schimb, reprezentanţii Ministerului Culturii au precizat că adresa respectivă reprezintă un memoriu pe care proprietarul Palatului Ştirbei l-a trimis premierului pentru a-şi prezenta cauza şi, conform procedurilor în vigoare, premierul l-a direcţionat către autorităţile competente - MCPN.

Ovidiu Popescu a declarat, la o conferinţă de presă susţinută pe 19 octombrie, că reabilitarea palatului pe care îl deţine din 2005 nu poate fi făcută nici din punct de vedere tehnic, nici financiar în lipsa integrării monumentului în proiectul imobiliar, ce presupune construcţia unui corp de clădire de mari dimensiuni, care va găzdui galerii comerciale, spaţii rezidenţiale, spaţii de parcare la subsol şi un hotel. Investiţia pentru realizarea acestui proiect se va ridica la peste 100 de milioane de euro. Ovidiu Popescu a spus că proiectul de reabilitare a Palatului Ştirbei este în lucru şi că va fi depus spre avizare, după ce va obţine avizele necesare pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru construcţia nouă.

Pe de altă parte, reprezentanţii Ministerului Culturii au declarat în mai multe ocazii că proiectul lui Ovidiu Popescu nu are nicio legătură cu reabilitarea Palatului Ştirbei şi că proprietarul unui monument istoric are obligaţia de a-l întreţine.

Dacă avizul CNMI din 29 septembrie 2010 va fi semnat de ministrul Culturii, Kelemen Hunor, proiectul va fi înaintat spre avizare Ministerului Mediului şi Ministerului Dezvoltării, iar după obţinerea acestor avize va fi supus spre aprobare Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), a precizat Ovidiu Popescu. El a mai explicat că, în faza actuală, de Plan Urbanistic Zonal (PUZ), sunt aprobate numai nişte volume, urmând ca proiectul să revină la Ministerul Culturii spre avizare în faza de Proiect pentru obţinere a Autorizaţiei de Construire (PAC), când se va discuta aspectul noii clădiri.

Palatul Ştirbei a fost construit în prima jumătate a secolului al 19-lea. În perioada 1849 - 1854 a funcţionat ca palat domnesc, iar apoi, până în 1948, ca reşedinţă a familiei Ştirbei-Bibescu. Între 1982 şi 1994 a găzduit Muzeul Ceramicii şi Sticlei, iar în 2005 a fost cumpărat de Ovidiu Popescu, costul investiţiei ridicându-se la 11 milioane de euro.

Ovidiu Popescu este directorul general executiv al Petrolexportimport. Compania, specializată în comerţul de combustibili şi al produselor derivate, este controlată de Laird Resources Ltd., firmă înregistrată în Insulele Virgine Britanice.