Parc cu şase blocuri-turn

Şase blocuri de 11 şi 13 etaje vor fi ridicate pe o suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi. Zona a fost folosită ani întregi ca spaţiu verde şi loc de joacă pentru copii. Asociaţia de loca­tari cere anularea PUZ-ului aprobat de Consi­liul General al Municipiului Bucureşti în luna februarie a acestui an.

Drumul Murgului se relaxau seara se va transforma mai întâi într-un şantier, după care într-un alt cartier rezidenţial. În realitate, suprafaţa de 6.000 de metri pătraţi este verde. Pe hârtie însă, conform Planului Urbanistic General (PUG), cei 6.000 de metri pătraţi s-au transformat miraculos în zonă destinată locuinţelor colective. Asociaţia de locatari a întocmit numeroase plângeri pe care le-a trimis atât Primăriei Ge­nerale, cât şi Agenţiei pentru Protecţia Mediului sau Inspecţiei de Stat în Construcţii. Cea mai gravă problemă a acestor oameni nu este numai parcul, care era o oază de verdeaţă într-un Bucureşti sufocat. Blocurile lor, ridicate în 1965, au trecut deja prin două cutremure. Oamenii sunt extrem de îngrijoraţi mai ales de faptul că viitorul şantier va afecta şi mai rău structura de rezistenţă a blocului. "Noi nu am ştiut că aici vor construi blocuri, nu ne-a anunţat nimeni. Am găsit PUZ-ul pe internet şi am constatat cu stupoare că este spaţiul nostru verde. Blocurile pe care vor să le ridice sunt mai înalte decât ale noastre. Chiar suntem disperaţi şi am dori să păstrăm zona aşa cum este ea", a precizat Lucia Mustaţă, membră a asociaţiei de locatari din Drumul Murgului.

HIBELE LEGISLAŢIEI
Cele şase blocuri sunt pe cale să devină "realitate" în lumea unui singur proprietar. Stăpân peste cei 6.000 de metri pătraţi, Tatarici Nicu­şor poate să construiască ce îşi doreşte. Astfel de proprietari care fac ce vor pe terenul lor indife­rent de statutul acestuia, au devenit băieţii deş­tepţi ai imobiliarelor, iar blocurile lor s-au în­mul­ţit ca ciupercile după ploaie. Parcuri, spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii au căzut pe rând victime ale dezvoltatorilor imobiliari. Le­gi­le interpretabile şi tergiversările au făcut ca joaca cu banii şi cu terenurile să devină o plă­cere. Practic, în România, proprietarul unui teren se transformă automat în proprietarul dreptului de a construi. În ţările care respectă legislaţia Uniunii Europene, lucrurile stau cu totul altfel. Dreptul de folosinţă şi dreptul de proprietate sunt bine delimitate. În urmă cu numai trei zile, într-o dezbatere publică orga­nizată de ONG-urile de mediu se vorbea despre modul în care ar trebui modificată legislaţia, astfel încât să nu se mai construiască fără noimă. Ordonanţa 27/2008, care modifică Legea urbanismului 350/2008, reduce consi­derabil posibilitatea consiliilor locale de a mo­difica Planul Urbanistic General prin Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) sau Planuri Urba­nisitce de Detaliu (PUD), tocmai pentru a apăra oraşele de o densificare exagerată. Mai mult, instituţiile abilitate ale statului vor fi obligate să organizeze dezbateri publice, astfel încât oamenii să ştie ce construcţii au fost avizate şi mai ales să işi spună punctul de vedere.

Protecţia spaţiilor verzi, în ceaţă
Încă o dezbatere, încă o negociere. Parcul despre care s-a relatat mai sus putea fi salvat dacă exista o lege necontestată de protejare a spaţiilor verzi. La Camera Deputaţilor trebuia să se discute ieri în Comisia de urbanism Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 114/2007 prin care se interzice schimbarea destinaţiei spaţiilor verzi, indiferent de tipul de proprietate. Numai că surprizele au apărut şi de data asta. Şefa comisiei, fostul ministru al Mediului, Sulfina Barbu, a cerut amânarea dezbaterilor până luni, când vor fi invitaţi pentru a nu ştiu câta oară şi primarii din toată ţara pentru a-şi spune cuvântul. Decizia doamnei Sulfina Barbu n-a fost una întâm­plă­toare. Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, finul preşedintelui Traian Băsescu, i-a comunicat colegei sale de partid că nu este de acord cu amendamentele aduse atât Ordonanaţei 114/2007, cât şi Ordonanţei 27/2008, care reduce considerabil posibilitatea de derogare în documentaţiile de urbanism, fenomen care a produs în ultimii ani sufocarea traficului şi agresiunea asupra imobilelor de patrimoniu. Nu e de mirare că reprezentanţii PD-L nu sunt de acord cu aceste acte normative care protejează atât mediul, cât şi patrimoniul, având în vedere că cele mai mari defrişări au avut loc în perioada cât la şefia Ministerului Mediului s-a aflat Sulfina Barbu. Chiar şi legea a fost schimbată tot în aceea perioadă, astfel că parcurile au putut fi transformate în şantiere. În partea opusă se află cei de la PNL, care vor ca spaţiile verzi să fie protejate printr-un act normativ clar. "Mă bucur că în această săptămână, până la o nouă rundă de discuţii, nu se va tăia nici un copac. Dezbateri au tot fost. Am impresia că mă lupt cu morile de vânt", ne-a declarat Lucia Varga, deputat PNL, o susţinătoare a Ordonanţei 114/2007. Primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, a trimis scrisori tuturor liderilor de partid din Parlament, cerându-le sprijin pentru adoptarea în actuala formă a Ordonanţei 114/2007, preşedintele Mircea Geoană asigurându-l de sprijinul PSD.
Monica Andrei Capatos