Parchetul General a comunicat ieri conditiile in care Omar Hayssam a fost dat in consemn la frontiera.
|
|
Dosarul 276/P/2004 in care Omar Hyssam este cercetat pentru infractiuni economico - financiare, s-a constituit ca urmare a denuntului formulat de un cetatean de origine araba in luna mai 2004, sustine Parchetul General. Denuntatorul a indicat existenta unei grupari de crima organizata in materie economica constituita din cetateni de origine araba si romana ce desfasurau activitati ilicite, constand in acte de evaziune fiscala, inselaciune si spalare de bani prin firme apartinand grupului Manhattan.
SPERIAT. Potrivit comunicatului, la 22 octombrie 2004, procurorii au obtinut de la Tribunalul Bucuresti autorizatii de interceptare a convorbirilor telefonice pentru o parte din membrii gruparii. Ulterior, la inceputul lui noiembrie 2004 a fost inceputa urmarirea penala fata de suspecti, inclusiv fata de Omar Hayssam. Procurorii sustin ca tot atunci au mai primit o informatie importanta de la ofiterii de politie, potrivit careia Omar "este speriat de ancheta declansata impotriva sa si ca ar intentiona sa paraseasca tara." Anchetatorii au solicitat in aceste conditii primul consemn la frontiera pe numele sirianului, pe o perioada de 90 de zile. Politia de Frontiera trebuia in baza acestei cereri sa il instiinteze pe procuror imediat ce Omar Hayssam s-ar fi prezentat la orice punct de frontiera, "urmand a se lua masurile pe care le apreciaza ca oportune la momentul respectiv", se arata in comunicat. Pentru aceleasi considerente, la 28 ianuarie 2005, anchetatorii lui Omar au cerut un al doilea consemn pe numele sirianului, de data aceasta pe o perioada nelimitata de timp. "De altfel, din analiza unor convorbiri telefonice purtate de Omar Hayssam in luna martie 2005, cu diverse persoane necunoscute, s-a constatat ca preocuparea principala a acestuia era ridicarea consemnului la frontiera, aceeasi preocupare avand-o si dupa rapirea ziaristilor, pana la arestarea sa" sustine Parchetul General.
"SCUTIRE MEDICALA". De asemenea, procurorii sustin ca pe baza unor informatii potrivit carora sirianul "intentioneaza sa obtina documente medicale care sa-l exonereze de raspundere penala" au solicitat instantei o noua autorizare pentru interceptarea convorbirilor telefonice fata de acesta si alti cinci membri ai grupului. Autorizatia cu pricina a si fost primita si apoi prelungita pana la sfarsitul lunii martie 2005. Din comunicatul Parchetului reiese astfel ca discutiile telefonice purtate de Hayssam inainte si dupa rapirea jurnalistilor au fost inregistrate. La fel si telefoanele in care i s-a cerut presupusa rascumparare de 4 milioane de dolari. Cu toate acestea sirianul a fost arestat abia dupa o saptamana, pentru infractiuni economice, iar pentru rapirea jurnalistilor mult mai tarziu, adica la 25 mai 2005.
Citește pe Antena3.ro