Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectul de lege definește ce este o dronă agricolă și elimină limitările impuse de reglementările privind pesticidele, făcând utilizarea dronelor mai accesibilă fermierilor. În prezent, legislaţia natională privind aplicarea aeriană a pesticidelor nu permite utilizarea dronelor în agricultură într-un mod accesibil fermierilor. Noua tehnologie ar permite, printre altele, intervenţia rapidă în condiţii inaccesibile echipamentelor terestre, precum umiditate excesiva în sol, panta mare a terenului, culturi înalte la care nu se mai poate aplica terestru tratamente, suprafețe neregulate și aplicarea lor sub liniile electrice, lipsa echipamentelor etc. Deși spune că este o inițiativă care îi va ajuta pe fermieri, Nicu Vasile, președintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), atrage atenția că pentru a se putea utiliza dronele în agricultură ar trebui ca mai înainte să se realizeze comasarea terenurilor.
“Deși dronele agricole reprezintă una dintre cele mai avansate tehnologii apărute în ultimii ani în protecția plantelor, utilizarea lor eficientă în România este serios limitată de fragmentarea extremă a solelor. Această realitate generează riscuri tehnice, economice și agronomice, care nu pot fi ignorate”, a declarat pentru cotidianul Jurnalul președintele LAPAR. În România, media parcelei într-o exploatație este adesea sub 3–5 hectare, iar în multe zone chiar sub un hectar. Astăzi avem peste 64 milioane sole, iar fragmentarea este o cauza o lipsei de performanță economică a sectorului agricol din Romania .
Ce riscuri există
Dronele, prin modul lor de aplicare:
- distribuie soluția fitosanitară în regim de volum ultra ultra redus (VUUR)
- operează la margini foarte apropiate de parcelele vecine,
- sunt sensibile la deplasarea soluției - data sub formă de aerosoli, iar din cauza turbulențelor curenților de aer, a sistemului de propulsie a dronei (eliciilor) duc aerosoli la distante mari pe culturi de pe alte sole.
Astfel, există un risc ridicat ca substanța să ajungă pe alte culturile vecine diferite, care nu au rezistenta la respectivele tratamente, ceea ce poate provoca fitotoxicitate, pierderi, conflicte între fermieri și chiar sancțiuni, potrivit lui Nicu Vasile.
Dronele funcționează optim doar pe suprafețe comasate
În țările în care dronele sunt utilizate la scară largă (China, SUA, Brazilia), tratamentele se fac aproape exclusiv pe:
- sole compacte, mari, culturi uniforme,
- fără proprietari multipli pe suprafete mari.
În lipsa acestor condiții, avantajele dronelor scad semnificativ. Fără comasare, dronele sunt limitate la nișe, nu pot deveni tehnologie de masă
“Dacă România vrea să integreze dronele în fluxul standard al protecției culturilor, atunci comasarea solelor este o condiție tehnică, nu doar administrativă. Comasarea permite aplicare uniformă și fără risc de contaminare accidentală, calibrare corectă a soluției în funcție de suprafață, optimizarea rutelor de zbor, reducerea timpilor de aplicare, creșterea eficienței și reducerea costurilor”, a mai subliniat Nicu Vasile, președintele LAPAR.
Citește pe Antena3.ro
