Parlamentul European, în luptă cu obezitatea

SEMNAL ● De la etichete la culori, toate pentru sănătate
Se pare că formularea "Mănînc deci exist" a devenit destul de periculoasă. Pentru că, dacă nu avem grijă ce şi cum mîncăm, s-ar putea să nu mai existăm!

SEMNAL ● De la etichete la culori, toate pentru sănătate
Se pare că formularea "Mănînc deci exist" a devenit destul de periculoasă. Pentru că, dacă nu avem grijă ce şi cum mîncăm, s-ar putea să nu mai existăm!    

Cineva ar putea spune, la prima vedere, că Parlamentul European se plictiseşte şi nu are altceva de făcut decît să tragă cu ochiul la ceea ce punem în farfurii. Global, aproximativ 1,6 miliarde de adulţi (peste 15 ani) sînt supraponderali, cel puţin 400 de milioane sînt obezi şi cel puţin 20 de milioane de copii sub 5 ani sînt supraponderali. În România există peste 4 milioane de persoane care suferă de obezitate, iar numărul este în continuă creştere. Sună destul de serios?

Tocmai pentru a se dovedi că nu e de glumă, la Parlamentul European s-a desfăşurat, la 11 iunie, audierea publică "Etichetarea eficientă a produselor alimentare în lupta împotriva obezităţii". Iniţiativa acestei audieri aparţine europarlamentarului român Magor Imre Csibi – vicepreşedintele Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţa Alimentară, din cadrul PE. Dezbaterea de la Bruxelles a fost iniţiată în contextul lansării de Comisia Europeană a propunerii legislative privind informarea consumatorilor, referitor la produsele alimentare. Au fost invitaţi experţi din Comisia Europeană, de la Organizaţia Consumatorilor Europeni, de la Confederaţia Industriilor Agroalimentare Europene, precum şi de la Asociaţia pentru Protecţia Consumatorului din România. De asemenea, la audierea publică au fost invitaţi şi reprezentanţi ai mass-media din România.

ETICHETA. De ce să nu recunoaştem că, în momentul actual, pe majoritatea românilor nu îi prea interesează cîţi carbohidraţi conţine un păstîrnac sau cîte calorii are o savarină. Fiecare român mănîncă ce-i place sau ce e nevoit să mănînce (ca o aluzie la nivelul de trai). Pînă cînd… pînă cînd românul – bogat sau sărac, ajunge la doctor. Iar doctorul îi spune că nu e în regulă cu colesterolul sau cu multe altele, şi că de vină este alimentaţia necorespunzătoare (conform studiilor, peste o treime din îmbolnăviri sînt cauzate de regimul alimentar nesănătos).

Totul porneşte de la petecul numit etichetă, care a generat discuţii aprinse la audierea ce se anunţa destul de liniştită. Consumatorul modern nu are timp să citească ce scrie pe un produs. Studiile relevă faptul că omul îşi doreşte o "descriere" cît mai clară şi concisă a alimentelor: 80% dintre consumatorii europeni deja au declarat că nu înţeleg sistemul actual de etichetare a produselor alimentare şi vor înlocuirea lui cu unul mai eficient (conform unui studiu al Biroului Organizaţiilor de Consumatori Europeni – BEUC).

"Obezitatea în Europa creşte alarmant! Mai mult de jumătate din populaţia adultă europeană este supraponderală sau obeză, iar în rîndul tinerilor numărul persoanelor cu probleme de greutate creşte anual cu 400.000. Simplificarea etichetării este un prim pas concret în lupta împotriva obezităţii. Educaţia consumatorilor rămîne însă cel mai important element! Cetăţeanul european are dreptul de a alege în cunoştinţă de cauză şi de a consuma produsele pe care le consideră cele mai sănătoase pentru alimentaţia lui", a declarat în cadrul audierii Magor Csibi.

COMPLICAT. Dar, avînd în vedere că, de exemplu, numai specificarea conţinutului de sare şi sodiu din alimente a generat o discuţie de un sfert de oră, este foarte clar că totul este destul de complicat. O problemă destul de controversată a fost cea privind modul în care vor fi trecute ingredientele pe etichetă. Deoarece sondajele arată că majoritatea consumatorilor doresc ca acestea să fie prezentate pe faţa produsului. Se pare că cea mai eficientă metodă ar fi a tabelului, care să prezinte informaţiile despre calorii, grăsimi, carbohidraţi, ingrediente saturate, sare şi zahăr. În broşura (pe 2008) a Uniunii Europene, broşură ce poartă titulatura "Drepturile dumneavoastră în calitate de consummator" se specifică următoarele: "Citiţi eticheta. Dacă doriţi să ştiţi exact ce mîncaţi, etichetele sînt o sursă esenţială de informaţii. În conformitate cu regulile UE de etichetare a alimentelor, eticheta trebuie să conţină următoarele informaţii: numele, compoziţia şi conţinutul produsului, producătorul, metodele de depozitare şi de preparare; data expirării sau termenul de valabilitate; (…) ingredientele care pot provoca alergii unor consumatori (de exemplu, nuci), chiar dacă sînt utilizate în cantităţi mici (…)".

Cei prezenţi la audierea de la Bruxelles au încercat să ajungă la o înţelegere privind maniera cea mai eficientă de etichetare a produselor alimentare, astfel încît să vină în ajutorul celor care vor să aibă o dietă echilibrată şi sănătoasă şi să cunoască aportul zilnic de diferiţi nutrienţi.

Rămîne de văzut dacă românul este pregătit să se adapteze cerinţelor viitorului, atîta vreme cît, deocamdată, "lifestyle-ul" lui e sărmăluţa adevărată şi neetichetată.

Consumatorii preferă roşu, galben, verde

Dezbaterea de la Parlamentul European a scos în evidenţă un aspect extrem de interesant: consumatorul preferă o etichetare de tip "semafor"! Concluzia vine de la o metodă (ce s-a dovedit foarte populară) adoptată deja de Marea Britanie. Aceasta prevede ca ingredientele şi produsele nesănătoase să fie prezentate pe fond roşu, cele normale, cu galben şi cele mai sănătoase, cu verde. "Codul culorilor este foarte relevant şi eficient. În doar trei luni de la implementare s-a observat o creştere cu 10 procente la vînzarea produselor verzi şi o scădere cu 12 procente la cele roşii. În plus, această manieră de etichetare s-a dovedit a fi un stimulent şi pentru producători de a face alimente mai sănătoase", a explicat Rosemary Hignett, de la Agenţia pentru Standarde Alimentare. Consumatorul e un copil mare, prin urmare pretenţios!