Pasajul Basarab, gata după nouă ani

Mult a fost, puţin a mai rămas. Proiectat în 2001, disputat până în 2006, finalizat în 2010. Pe scurt, cam asta este istoria Pasajului suprateran Basarab. Nouă ani, atât le-a luat autorităţilor locale să construiască un pasaj.

Proiectul a fost modificat în funcţie de cine s-a aflat la şefia Capitalei. Pe vremea lui Băsescu acesta avea o distanţă mai mică, în varianta lui Videanu pasajul a devenit mai lung şi mai scump, iar în ograda lui Oprescu va fi terminat. 99% din coloanele forate şi 85% din radierele de beton armat au fost realizate.

Hulit de oamenii care locuiesc în zonă, dorit de primarii care au venit la şefia Bucureştiului, controversat de partidele reprezentate în Consiliului General, lucrările la Pasajul Basarab au întrat într-un ritm normal după o perioadă lungă de timp. Exproprierile din zonă, în ciuda scandalurilor, s-au rezolvat integral, tot terenul de care municipalitatea are nevoie pentru extinderea construcţiei fiind în proprietatea administraţiei locale. Ieri, primarul general, Sorin Oprescu, a făcut o vizită la faţa locului pentru a lua pulsul. 99% din coloanele forate şi 85% din radierele de beton armat au fost realizate.

Mai sunt de executat doar 30 de pile pentru viaducte (picioare de pod) dintr-un total de 147, iar tabliere (segmente de pod) 66 din 147. Podul metalic în Arc de peste Dâmboviţa este în proporţie de 70% finalizat.
Pilonii centrali sunt integral finalizaţi, fiind la ora actuală cea mai înaltă construcţie de gen din ţară. Devierile de reţele edilitare s-au realizat în proporţie de peste 95%.

Acest pasaj urmează să asigure transferul a 60.000 de călători zilnic. Pasajul Basarab va realiza legătura între Bulevardul Nicolae Titulescu - Şoseaua Orhideelor - Podul Grozăveşti - Bulevardul Vasile Milea (pentru circulaţia tramvaielor) şi respectiv Şoseaua Grozăveşti, fiind complet astfel inelul principal de circulaţie al capitalei, în partea de Nord-Vest. Proiectul cuprinde două traversări majore de obstacole: râul Damboviţa peste podul existent şi calea ferată, în zona Gării de Nord. Viaductul principal al pasajului are o lungime totală de 1.450 m (din care 117 m podul pe arce peste râul Dâmboviţa, respectiv 340 m pasajul peste zona Gării de Nord), cu bretele de acces la pasaj de 1.126 m lungime şi rampe de acces de 1.250 m.

ISTORIC
Lucrările la Pasajul Basarab au început în octombrie 2006 şi ar fi trebuit să fie finalizate în primavara anului 2009 (conform contractului, la doi ani şi patru luni de când a fost emis ordinul de începere). Asta teoretic, pentru că practic, constructorul a întârziat finalizarea proiectului cu 18 luni. Aşa că bucureştenii vor circula pe pasajul suprateran abia la sfârşitul lui 2010, asta dacă lucrurile vor merge de acum înainte normal.

În ceea ce priveşte costurile, bucureştenii au plătit enorm de mult pentru acest proiect. Valoarea pasajului crescând în nouă ani ca Făt Frumos. Suma totală contractată este de 558.822.877 RON. În 2007 s-au cheltuit 70.982.235 RON, în 2008 - 80.863.492 RON, iar în 2009 (primele 9 luni): 73.386.695 RON.