Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Turiștii care închiriază locuințe în București prin Airbnb sau Booking.com riscă mai mult decât cred. Peste 200 de proprietăți de vacanță sunt listate ilegal în clădiri cu risc seismic maxim, arată o investigație publicată de The Guardian, realizată pe baza datelor colectate de organizația Re:Rise.
Ce a descoperit investigația
Au fost analizate datele celor două platforme la sfârșitul lunii mai și a identificat cel puțin 207 proprietăți turistice ilegale, cu o capacitate totală de peste 1.000 de oaspeți pe noapte. Booking.com avea 116 astfel de anunțuri, Airbnb altele 47, iar 44 de proprietăți apăreau simultan pe ambele platforme. Toate se aflau în clădiri clasificate RS1 — categoria cu cel mai mare risc de prăbușire în caz de cutremur major.
Numărul real ar putea fi și mai mare: analiza a inclus doar anunțurile pentru care adresa exactă a putut fi confirmată. Dintre proprietățile identificate, doar două menționau în descriere că se află într-o clădire cu risc seismic ridicat — iar chiar și acestea minimalizau pericolul real. Investigația a mai găsit un „superhost" pe Airbnb cu 25 de anunțuri active, dintre care cel puțin șase în clădiri clasificate cu risc seismic maxim; unul dintre apartamentele sale, situat în Piața Romană, era descris drept o combinație „de farmec clasic și confort modern, perfectă atât pentru sejururi de afaceri, cât și pentru vacanțe", scrie Mediafax.
De ce este București atât de vulnerabil
Capitala României este considerată cea mai expusă capitală seismică din Uniunea Europeană, alături de zone de risc ridicat precum Turcia, Grecia, Albania și Italia. Cutremurul din 1977 a ucis peste 1.500 de oameni, a rănit peste 10.000 și a dărâmat 32 de clădiri în mai puțin de un minut, potrivit estimărilor Băncii Mondiale, cu pagube totale de aproximativ 2 miliarde de dolari. Experții avertizează că un nou cutremur major este inevitabil, iar pagubele ar putea depăși chiar și dezastrul din 1977, pentru că o mare parte din fondul construit al orașului a devenit structural nesigur în ultimele decenii.
O evaluare din 2022 estimează 23.000 de clădiri grav avariate în cazul unui seism major, cu aproximativ 6.500 de morți și 16.000 de răniți grav — cifre care plasează pericolul cu mult peste amploarea catastrofei din 1977.
Ce spune legea și cum este ea încălcată
Din 2024, România interzice închirierile pe termen scurt și lung în clădirile clasificate RS1. Doar în București există cel puțin 404 astfel de clădiri, unde orice tip de închiriere este ilegal — deși, potrivit unor evaluări independente citate de Al Jazeera, alte peste 1.900 de imobile figurează încă în evidențele statului sub vechile clasificări de urgență (U1, U2, U3), abandonate oficial din 1997, dar niciodată actualizate complet, ceea ce lasă un număr mare de clădiri riscante practic în afara oricărei reglementări clare. Amenzile pentru încălcarea legii sunt între 1.000 și 2.000 de euro — sume considerate de activiști mult prea mici pentru a descuraja proprietarii, mai ales în contextul randamentelor atractive oferite de aceste închirieri turistice. Doar o mică parte din fondul imobiliar al orașului a fost evaluată oficial, iar experții cred că numărul real al locuințelor nesigure este semnificativ mai mare decât arată statisticile actuale.
Reacția turiștilor și a platformelor
Ana Todor a rezervat două sejururi Airbnb în clădiri RS1, fără să știe de risc. „Clădirea arăta îngrozitor din exterior", a povestit ea pentru The Guardian. De atunci, spune Todor, verifică mereu starea clădirii înainte să rezerve.
Un „apartament de designer" din Piața Universității costă 100 de euro pe noapte; o recenzie mai veche descria clădirea drept „veche și nesigură din exterior". Nici Airbnb, nici Booking.com nu cer gazdelor să declare starea structurală a clădirii în care se află proprietatea listată. Un purtător de cuvânt Airbnb a declarat pentru The Guardian: „Siguranța este o prioritate pentru Airbnb și tratăm astfel de probleme cu seriozitate. În prezent investigăm, pe baza informațiilor disponibile, pentru a putea lua măsurile potrivite." Un purtător de cuvânt Booking.com a transmis, la rândul său: „Partenerii noștri de cazare ar trebui să se asigure că își cunosc obligațiile și că acționează în conformitate cu toate legile locale, iar noi avem un proces solid prin care autoritățile pot raporta orice anunțuri care le ridică semne de întrebare."
Cum încearcă activiștii să avertizeze turiștii
Matei Sumbasacu, fondatorul Re:Rise, spune că platformele resping orice responsabilitate directă. „Statul ar putea merge direct la platforme și le-ar putea obliga să acționeze (...) Instituția principală responsabilă pentru orice persoană care vizitează orașul este primăria", a declarat el pentru The Guardian.
După ce a încercat, fără succes, să avertizeze direct Airbnb și Booking.com, organizația a decis să acționeze pe cont propriu: voluntarii au lipit autocolante greu de îndepărtat pe cutiile de chei montate la exteriorul clădirilor RS1 în care se închiriază apartamente turistice, fiecare autocolant conținând un cod QR care direcționează turiștii către un site cu informații despre riscul seismic real al proprietății în care urmează să se cazeze. Legea cere ca aceste clădiri să afișeze un „punct roșu" la intrare, cu un aviz care confirmă clasificarea de risc seismic — dar avizul este redactat exclusiv în limba română, ceea ce face avertismentul practic invizibil pentru majoritatea turiștilor străini.
Ce spune Primăria
Primăria Capitalei a transmis că poliția locală verifică respectarea legii doar pe baza plângerilor primite de la cetățeni. Instituția a trimis aproximativ 3.000 de notificări către proprietarii din clădirile RS1, printr-o campanie de informare dedicată, și a cerut Ministerului Turismului să includă verificarea acestei legi în procesul de autorizare a unităților de cazare. Sumbasacu susține însă că responsabilitatea a fost mereu „pasată" între instituții, fără ca vreuna dintre ele să acționeze ferm asupra problemei.
Contextul istoric al problemei
Lucrările de consolidare demarate după cutremurul din 1977 au fost oprite de regimul Ceaușescu, iar fondurile alocate inițial au fost redirecționate spre construcția Casei Poporului. De atunci, progresul a fost extrem de lent: de la adoptarea legii consolidărilor din 1994, doar aproximativ 26-35 de clădiri au fost efectiv consolidate la nivel național, folosind fonduri publice, dintre care 19 în București, potrivit datelor Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
București a avut peste 2 milioane de vizitatori în 2025, cei mai mulți dintre toate orașele din țară, potrivit Institutului Național de Statistică — un flux turistic tot mai mare care se intersectează, potrivit investigației, cu un fond imobiliar în bună parte nereglementat și insuficient monitorizat.
Citește pe Antena3.ro
