Contractul prenupţial este o înţelegere folosită de puţini români, iar dacă e întocmit prost, poate fi inutil. Prevederile, însă, pot fi utilizate de cei certaţi cu legea, în eventualitatea în care sunt prinşi.
Noul Cod Civil a introdus o premieră în România, posibilitatea efectuării unui contract prenupţial, dar şi alegerea de către soţi, în timpul căsătoriei, a modului în care îşi împart bunurile. Vlad Fesan, avocat specializat în convenţiile matrimoniale, spune că astfel de contracte pot avea numeroase scăpări şi uneori sunt folosite pentru a eluda legea.
„La acest moment, există mai degrabă un trend al lichidării regimului comunităţii de bunuri, decât al încheierii unor convenţii înainte de căsătorie, şi aceasta din două motive care mai degrabă folosesc scăpări ale legii. Un exemplu este al persoanelor care nu au răbdare să divorţeze şi vor partajul înainte de a obţine hotărârea de divorţ. Alt exemplu - persoanele care vor să evite să fie executate silit schimbă regimul matrimonial în cel al separaţiei şi transferă bunurile în patrimoniul soţului sau soţiei care nu riscă executarea”, spune Vlad Fesan.
O surpriză pot avea şi cei care cred că îşi pot păstra bunurile, în caz de divorţ, dacă fac un contract prenupţial. „De exemplu, o persoană cu venituri mari se trezeşte dat în judecată de către fostul soţ pentru creanţa de participare. Abia atunci află că, chiar dacă s-a ales calea separaţiei de bunuri, în lipsa unei stipulaţii contractuale clare, tot va trebui să plătească jumătate din diferenţa valorică a bunurilor obţinute în timpul căsătoriei”.
Bogaţii şi divorţaţii, mai dispuşi să încerce
Potrivit avocatului, contractul separării de bunuri încheiat înainte de căsătorie este încă la început, însă va câştiga teren. „Această previziune se bazează, în primul rând, pe faptul că discuţiile legate de bani sunt predomi-nante în familiile româneşti şi sunt unul dintre cele mai importante motive invocate la divorţ”, spune avocatul.