Plajele virgine de la Marea Neagra

CAMPANIE ● Redescoperirea Romaniei
Romania este una dintre putinele tari din Europa care mai are plaje virgine. Din pacate, in ultimii ani acestea au intrat in vizorul unor afaceristi care le vor transformate in statiuni sau in cartiere de vile. De la Sulina la Navodari, aproximativ 150 de kilometri de plaja neamenajata sint vizati de interese imobiliare.

CAMPANIE ● Redescoperirea României
România este una dintre puţinele ţări din Europa care mai are plaje virgine. Din păcate, în ultimii ani acestea au intrat în vizorul unor afacerişti care le vor transformate în staţiuni sau în cartiere de vile. De la Sulina la Năvodari, aproximativ 150 de kilometri de plajă neamenajată sînt vizaţi de interese imobiliare.

Pînă nu demult, singurul pericol pentru plajele virgine ale României erau turiştii care, dornici de linişte, se refugiau aici. După transformările care au avut loc la Vama Veche şi Gura Portiţei şi care i-au făcut pe mulţi să nu mai meargă în aceste două locuri, turiştii s-au orientat spre alte plaje, neamenajate. Aşa se face că în momentul de faţă cele mai frecventate sînt plajele din dreptul localităţilor Corbu şi Vadu, din judeţul Constanţa. Situate la nord de rafinăria de la Năvodari, cele două plaje oferă locaţia perfectă pentru nudişti, pentru cei care adoră să meargă la mare cu cortul sau pentru cei care nu mai suportă ţigănia şi mizeria din restul staţiunilor litoralului românesc. Asta deşi cele două plaje sînt în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, iar accesul este teoretic restricţionat, putîndu-se face numai cu un permis cumpărat de la Tulcea, de la Administraţia Rezervaţiei. Din păcate, plajele de la Corbu şi Vadu riscă să ajungă foarte curînd la fel de murdare ca tot litoralul. Nimeni nu se ocupă de curăţarea şi întreţinerea lor, iar agenţii ecologi ai Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării vin rar prin zonă, doar pentru a le da turiştilor permise, în nici un caz pentru a-i amenda.

“RECHINII”. Un alt pericol pîndeşte însă plajele virgine. Rechinii. Nu cei din Marea Neagră, ci cei imobiliari. În ultimii ani, conducerea liberală a Administraţiei Rezervaţiei a acţionat ezitant împotriva acestora, ajungîndu-se în momentul de faţă ca pentru aproape toate plajele să existe proiecte de dezvoltare imobiliară sau turistică. Concret, plaja Sulinei este numai bună pentru a deveni o zonă de agrement. Primăria doreşte construirea de vile pentru turişti, de bazine, de terenuri pentru sport. Mai la sud, spre Sfîntu Gheorghe, se pregăteşte o investiţie eoliană. Plaja din Sf. Gheorghe aşteaptă şi ea investitori care s-o umple de moloz şi termopane. De asemenea, la Vadu şi Corbu, o întreagă staţiune ar trebui ridicată în anii următori. O staţiune de tip occidental, străbătută de canale, şi care să se rivalizeze cu Mamaia. Proiectul există deja pe hîrtie, iar în culise se duc negocieri pentru începerea construirii staţiunii. Un semn este şi scumpirea exagerată a metrului pătrat de teren intravilan în zonă. În cele două sate, curînd se vor da şi cîte 100 de euro pentru un metru pătrat de teren construibil. Mai la nord, înspre Grindu Chituc (zonă strict protejată, unde accesul este strict interzis), afaceriştii imobiliari vizează construirea unui cartier de vile. Pentru că cele din Constanţa, Mamaia şi Năvodari au devenit aproape neîncăpătoare, e nevoie de terenuri noi unde îmbogăţiţii zilei să îşi poată petrece vacanţele.

Apărare ezitantă

La toate aceste ameninţări, conducerea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării răspunde cu jumătate de gură. Prin vocea controversatului guvernator Paul Cononov, în cazul căruia instanţa a dovedit că instituţia pe care o conduce a mînărit licitaţia pentru cadastrul Deltei, ARBDD afirmă că nici o palmă din Rezervaţie nu a fost pierdută şi că nu se pune problema ca astfel de investiţii să se realizeze vreodată. Cu toate acestea, primarii liberali sau pedelişti din aceste zone au transformat terenurile din jurul localităţilor (domeniul public de interes naţional) în domeniu public de interes local. Asta pentru a le putea apoi atribui după bunul plac, fără a mai cere şi acceptul Administraţiei Rezervaţiei. În cîteva cazuri, pentru a opri ilegalităţile, a fost nevoie de intervenţia fostului prefect de Tulcea, Chirică Lefter, a Agenţiei Domeniilor Statului sau a Ministerului Mediului.