Policultura poate salva Romănia

Prezent la Bucureşti, la invitaţia Greenpeace, profesorul de biologie moleculară Gilles-Eric Seralini ne-a vorbit despre pericolele reale ale organismelor transgenice. El le sugerează agricultorilor romăni să practice policultura pentru sănătatea mediului şi a omului.

Prezent la Bucureşti, la invitaţia Greenpeace, profesorul de biologie moleculară Gilles-Eric Seralini ne-a vorbit despre pericolele reale ale organismelor transgenice. El le sugerează agricultorilor romăni să practice policultura pentru sănătatea mediului şi a omului.

• De unde a apărut nevoia inventării de plante noi in lume şi introducerea lor pe piaţă?

Organismele modificate genetic (OMG) au fost inventate de-a lungul anilor ’70. In primul moratoriu privind riscurile potenţiale ale OMG, redactat de oamenii de ştiinţă in 1974, se arăta că aceste organisme trebuie cultivate doar pe arii limitate. Primul animal MG patentat, obţinut in laborator, a fost un şoarece, in 1980, iar prima plantă MG a fost tutunul, in Europa, in 1983. Prima plantă autorizată pentru introducerea in mediu a fost, de asemenea, tutunul. Se intămpla in 1994 in Europa. Deci Europa a fost un lider in acest domeniu. După căteva luni, compania americană Calgene a scos pe piaţa SUA prima roşie MG, destinată consumului uman. Nu a fost un succes, pentru că 4,3 milioane de consumatori americani nu au plăcut-o la gust. Calgene a ajuns in prag de faliment şi a fost cumpărată de Monsanto. In 1994, Monsanto a ieşit pe piaţă cu soia transgenică. Este important ca publicul să ştie că vorbim despre OMG in mediu, in agricultură, pentru că există multe OMG in laboratoare, dar şi plante sau bacterii MG, cultivate pe arii inchise, care servesc la fabricarea medicamentelor. Deci tehnologia genetică in sine este extrem de puternică pentru că sunt studiate genele şi sunt create organisme noi. OMG cultivate pe arii inchise sunt folosite de medici şi de specialiştii in genetică, de exemplu pentru obţinerea insulinei. Din 1994 pănă in prezent, in agricultură au fost cultivate sute de milioane de hectare cu OMG, dar acestea reprezintă astăzi doar 13% din agricultura SUA, 7% din agricultura globală şi doar 0,05% din agricultura europeană.

• Susţineţi că pentru a testa eficient OMG este nevoie de doi ani. Este suficient?

Perioada aceasta de doi ani a testelor de toxicitate pe mamifere ar fi mult mai bună decăt ceea ce se face astăzi. Acelaşi tip de control - pe o perioadă de doi ani - este efectuat pe pesticide şi medicamente pentru a cunoaşte efectele negative asupra sănătăţii. Care este crima? Faptul că OMG sunt concepute să conţină componente toxice şi nu sunt testate in mod serios. Nu poţi fi serios cănd spui că le testezi doar trei luni pe şobolani, aşa cum fac companiile astăzi. Aşa că astăzi avem de-a face cu cu crime in masă. Pentru că ştim că, potrivit studiilor anuale, pesticidele pot cauza unele boli, precum cancerele, boli ale aparatului reproducător, boli imune şi hormonale. De fapt, 99,9% din OMG din agricultură tolerează sau produc pesticide, pe care ulterior le consumăm. Nu este normal să introduci pe piaţă aceste OMG şi să spui că ele sunt sigure. Toată lumea va avea tendinţa să creadă că ele sunt sigure. Şi apoi afli că s-au făcut doar trei luni de teste pe şobolani. Nu este firesc ca oamenii să fie folosiţi drept cobai. Trebuie testate in laborator pe animale, trebuie analizaţi parametrii săngelui şi ai organelor pentru cel puţin doi ani. Aşa se face şi in cazul pesticidelor şi al medicamentelor. Aşa este normal. Mai trebuie spus că aceste plante modificate au fost introduse pe piaţa din SUA ca fiind plante obişnuite, fără să aibă etichete care să arate că sunt OMG. Este greşit să le considerăm plante obişnuite, pentru că ele au fost inventate nu pentru a evita pesticidele, ci pentru a supravieţui impreună cu ele. Acesta este motivul pentru care aceste plante au fost modificate de la inceput, ca de exemplu soia transgenică are nevoie de o cantitate mare de pesticid Roundup pentru a fi cultivată. De aceea nu este corect ca OMG să fie testate asupra sănătăţii doar timp de trei luni.

• Sunteţi unul dintre criticii cei mai aprigi la adresa OMG. Pe ce se bazau suspiciunile dvs acum 10 ani şi pe ce se bazează ele acum? De ce ar trebui să renunţăm la OMG?

Acum 17 ani eram unul dintre cei mai tineri profesori de biologie moleculară din Franţa. Mă ocupam cu studierea cancerului hormonal, studiam cauzele lui şi originea cancerului hormonal dependent, şi predam biologie moleculară. Am aflat dintr-o reclamă că OMG reduc nevoia de folosire a pesticidelor asupra plantelor respective, deşi eu ştiam că pesticidele influenţează, in unele cazuri, apariţia cancerului. Aşa am inceput să studiez această problemă şi să le vorbesc studenţilor mei despre descoperirile mele. Dar a fost foarte greu să aflu mai multe informaţii. Am obţinut căteva materiale de la Comisia de Biosecuritate din cadrul Guvernului francez, care ulterior mi-a cerut să devin membru al Comisiei, pentru că era nevoie de un specialist in domeniu. Treptat, am observat că in loc să fie rezistente la pesticide, OMG le tolerau (de exemplu, soia Roundup Ready). Soia MG trăieşte cu erbicidele, nu rezistă la ele, aşa cum unii oameni trăiau cu Ceauşescu şi nu puteau să i se opună. Concomitent cu studierea soiei MG m-am ocupat şi de cercetare pe porumbul MG Bt (Bacillus thuringiensis, n.r.). In loc să se recurgă la reducerea insecticidelor, am observat că porumbul Bt işi producea singur propriul său insecticid. Mi-am zis: "E bine să pui mai puţin insecticid chimic pe plantă. Dar să introduci in plantă unul artificial la loc? A fost testat?". Am prezentat toate aceste informaţii Comisiei guvernamentale, şi apoi mi-am dat seama că realitatea nu era atăt de simplă cum o vedeam eu. Existau o mulţime de bani, numeroase presiuni politice şi economice impotriva existenţei unor legi solide pentru testarea OMG. Cum se căştigă bani de pe urma OMG? Nu e vorba despre creşterea productivităţii la OMG, aşa cum se spune, ci de obţinerea patentelor la cele mai importante plante care hrănesc umanitatea la ora actuală - soia, porumbul, grăul şi orezul. Dacă deţii patente la seminţele acestor plante eşti mai tare decăt Bill Gates şi ceilalţi bogătaşi din lume. Pentru că aceste plante sunt consumate de toată lumea de pe Planetă. Acesta este scopul major al companiilor producătoare de OMG. Ele sunt interesate doar să pună aceeaşi genă in toate plantele - avem deja exemple: soia Roundup Ready, porumb Roundup Ready, grău Roundup Ready, bumbac Roundup Ready, sfeclă de zahăr Roundup Ready etc. Am analizat efectele Roundup-ului folosit cu aceste plante asupra celulelor umane - embrioni, celule placentale etc. - şi am observat efecte comparabile care au fost descoperite la şoareci, care au fost hrăniţi un timp de cinci luni cu Roundup soia MG. Erau efecte apărute la nivelul ficatului şi al rinichilor. EFSA (Autoritatea Europeană pentru Securitate Alimentară) nu a luat in considerare aceste rezultate. Fiind vorba despre producţie industrială, la scară foarte mare, este normal ca aceste rezultate să fie luate mult mai in serios. Am spus asta intregii Europe. In Germania, Greenpeace a reuşit să obţină rezultatele testelor de sănge făcute pe şobolani, care au fost hrăniţi cu porumb MG Bt pe o perioadă de numai trei luni. Aceste teste au fost făcute şi ascunse de compania Monsanto şi au fost obţinute după ce această companie a pierdut la Curtea de Apel. Am publicat semnele ascunse ale toxicităţii intr-un jurnal ştiinţific american. EFSA acceptase deja porumbul şi nu a vrut să folosească aceste studii. EFSA a spus că există efecte statistice, dar nu a vrut să le interpreteze ca fiind probleme. I-am intrebat "de ce?". Mi-au răspuns: "Pentru că nu există aceleaşi efecte la masculi şi la femele". Răspunsul lor a fost ridicol, pentru că, de exemplu, in cazul cancerului la săn există efecte diferite la femele şi la masculi, şi asta este important.

• CE a aprobat introducerea pe piaţa UE a trei tipuri de porumb modificat genetic (pentru consum uman şi animal, pentru import şi procesare). Mai speraţi intr-o victorie in lupta cu susţinătorii agriculturii transgenice?

Da, desigur. Directiva europeană adoptată in toamna aceasta de către Romănia, prin care se reglementează OMG, spune că efectele pe termen lung şi mediu trebuie studiate. Efecte pe termen mediu şi lung in cazul pesticidelor inseamnă doi ani de teste in laborator pe animale. Atăta vreme căt nu aplicăm asta, atunci OMG se poate răspăndi şi poate fi profitabil in mod necinstit. De fapt, OMG sunt cultivate in ţări unde nu există etichetare şi nici cerere pentru studii pe termen mediu şi lung. Reţineţi 98% din OMG comerciale, destinate consumului sunt cultivate in America de Nord, Centrală şi de Sud. In toată lumea există doar opt companii care produc OMG, pesticide şi medicamente - ele spun că este prea scump să reglementezi OMG, precum pesticide (testare pentru toxicitate pe o perioadă de doi ani). Aşa că au decis să creeze pesticide in interiorul plantei, fără să le testeze in prealabil şi să le eticheteze.

• Cum apreciaţi faptul că in iulie 2007 Comisia Europeană a decis majorarea procentului prezenţei accidentale de OMG in alimentele ecologice?

In agricultura ecologică (organică) - care in Europa se practică de 100 de ori mai mult decăt cea transgenică nu există un lobby puternic din partea companiilor mici şi a unor sindicate mici de fermieri, care nu au o susţinere financiară foarte puternică din partea guvernului. Acest tip de agricultură nu are un ajutor important de la stat, de aceea produsele ei sunt foarte scumpe peste tot in Europa, deşi este relativ ieftin să o practici şi nu foloseşti atăt de multe pesticide. In paralel, agricultura intensivă este foarte puternic susţinută de stat. După război a apărut necesitatea de a produce maximum de recolte in cel mai scurt timp. Dar acum avem nevoie de o agricultură durabilă, pentru că am otrăvit Planeta. Tehnologia modificărilor genetice este sprijintă puternic de industria farmaceutică care foloseşte organisme transgenice, de aceea agricultura transgenică are parte de mai mult lobby. Astfel de lobby-işti au apărut in Parlamentul European şi au spus că nu este important dacă OMG contaminează agricultura ecologică. Pe scurt, etichetarea şi testarea sunt condiţiile care previn existenţa unor mari culturi de OMG in Europa, dar există importuri.

• Decizia reglementării OMG este, pănă la urmă, o decizie politică. Credeţi că Romănia a dat un vot politic in Consiliul Miniştrilor Agriculturii de la sfărşitul lui septembrie, unde şi-a exprimat susţinerea faţă de cele trei tipuri de porumb MG, aprobate de două zile de CE?

Imi amintesc de ziua in care ţara dumneavoastră a aderat la Uniunea Europeană. Am fost foarte măndri că intraţi in singurul sistem de state din lume, cu 450.000 milioane de oameni in pace şi cu o securitate alimentară foarte bună, un sistem care are cea mai bună legislaţie in domeniul OMG. Ca toate ţările dezvoltate, Romănia are nevoie de o comisie de biosecuritate foarte puternică, care să ofere decizii ştiinţifice. Aceste decizii ar trebui să fie transparente, iar comisia ar trebui să ofere presei orice informaţie legată de testele făcute. Dacă această comisie nu cere teste de toxicitate pentru o perioadă mai mare de trei luni pe animale care se hrănesc cu OMG, cum este in prezent, deciziile nu au baza ştiinţifică.

• Susţineţi că OMG ar trebui inlăturate de pe masa noastră pănă cănd studiile de specialitate nu demonstrează că ele sunt sigure pentru consumul omului. Dar poate că există oameni care cred in ele şi-atunci nu ar fi corect faţă de ei să ii lăsăm să aleagă ce vor să mănănce, etichetănd aceste produse?

Aş fi de acord ca aceşti oameni să aleagă ce vor să mănănce, dacă testele ar arăta că nu există semne de toxicitate, dar nu este cazul.

• Aţi vorbit la timpul prezent cănd v-aţi referit la culturile de soia MG cultivate in Romănia. Pe ce vă bazaţi cănd susţineţi că aceste culturi există incă in Romănia? Ce alte culturi MG există in Romănia?

Presa romănă ar trebui să ştie mai multe decăt mine, care sunt om de ştiinţă francez. Dacă nu aveţi acces la astfel de informaţii inseamnă că există structuri care nu sunt transparente sau că există etichete care nu sunt aplicate cum ar trebui. E bine că Romănia şi-a exprimat intenţia de a nu mai cultiva soia MG, dar au existat anul acesta teste făcute de guvernul Romăniei pe culturile de soia şi s-a văzut că ele erau contaminate. Aceste rezultate ar trebui să fie transparente. Şi nu doar ele. Ci şi trasabilitatea, precum şi natura culturilor modificate existente. Asta e important şi pentru culturile de porumb, care ar putea fi contaminate cu porumb MG Bt. Acum, in Europa se vorbeşte despre limitele coexistenţei intre culturi şi de responsabilitatea celor care deţin patentele.

• Majoritatea agricultorilor romăni susţin că aceste organisme transgenice sunt profitabile (mai rezistente la boli, iar recoltele sunt mai mari). Cum ii convingeţi că există totuşi riscuri cu privire la OMG?

Genele folosite in OMG nu sunt introduse pentru ca plantele să crească mai repede sau productivitatea să fie mai mare, ci pentru a schimba folosirea pesticidului. I-aş intreba pe agricultorii romăni de ce 150 de ţări din lumea-ntreagă nu sunt de acord cu dezvoltarea culturilor OMG. Sau de ce Uniunea Europeană impune etichetare. Este responsabilitatea guvernului să ii informeze pe oameni despre toate acestea. Ajutoarele financiare pentru agricultură in intreaga Europă. In Franţa, noi nu măncăm OMG şi avem o durată de viaţă mai lungă decăt in SUA. OMG nu oferă omului o viaţă mai de calitate.

• Dacă aţi fi agricultor in Romănia, ce aţi alege intre agricultura intensivă şi agricultura extensivă. Motivaţi-vă alegerea.

Acum suntem cu toţii in Europa şi voi trebuie să vă daţi seama că in căţiva ani agricultorii romăni vor fi precum cei francezi. Fermierii voştri primesc astfel un mesaj de speranţă din partea Europei. Nu există altă cale. Astăzi suntem martorii schimbărilor climatice. Zeci de mii de specii au dispărut şi cine ştie căte altele sunt pe cale de dispariţie. Dacă vrem să fim moderni, trebuie să ştim că agricultura intensivă nu are viitor. In primul rănd, ea poluează foarte mult şi distruge solul, il epuizează. In al doilea rănd, pesticidele şi OMG ii fac pe bogaţi şi mai bogaţi şi pe săraci şi mai săraci, aşa cum se intămplă in America de Sud. Săracii au acces mai redus la medicamentele patentate. Dacă seminţele sunt patentate, cum este cazul OMG, acestea ar fi mai scumpe, şi acest lucru ar conduce la creşterea foametei in lume. Viitorul agriculturii moderne nu constă in monocultură, nu trebuie să fie aceeaşi cultură in fiecare an, ci in policultură. Aceasta reprezintă calea către o dietă echilibrată şi poate oferi consumatorilor diversitate şi sănătate. Existenţa mai multor culturi pe suprafaţa aceleiaşi ferme inseamnă folosirea unei cantităţi mult mai mici de pesticide, mai puţini nitraţi, mai puţine chimicale in sol. In policultură, unele plante resping dăunătorii altor plante şi imbogăţesc solul. Trebuie să ne schimbăm treptat obiceiurile. Şi asta nu indepărtăndu-l pe fermier de culturile sale, ci incurajăndu-l să-şi schimbe obiceiurile şi să cultive intr-un mod durabil. Acest lucru se poate face şi prin atragerea altor oameni in practicarea acestui tip de agricultură. Ştiţi că in lume există 30.000 de plante comestibile? Dar numai patru dintre aceste plante constituie 60% din energia din hrana noastră! Două dintre ele au fost deja modificate genetic - soia şi porumbul. Dacă diversicăm culturile pentru numai 30 de plante, vom avea parte de mai puţine monoculturi, mai puţine pesticide, de un mediu mai sănătos şi de un corp mai sănătos. Mai mulţi oameni vor putea să mănănce.

• Ce produs fabricat in Romănia nu aţi consuma sub nici o formă?

Mi-ar plăcea să gust orice. De fapt, am avut ocazia să gust măncare foarte bună in Romănia zilele acestea. Este mai bine să facem teste. De asemenea, să testăm şi pesticidele. Dacă le consumăm căteva zile, nu e dramatic. Dar dacă le măncăm ani in şir, atunci este tragic. Pentru asta aş testa orice aliment. Pentru siguranţa copiilor pe termen lung. Şi ii sfătuiesc pe toţi să facă asta.

• Unde să le testăm?

Ar trebui să aveţi laboratoare independente care să facă astfel de teste. Laboratoare de genul acesta există peste tot in Europa. In plus, guvernul vostru ar trebui să vă spună unde se pot face astfel de teste. Producătorii de alimente sunt obligaţi să analizeze produsele. S-a intămplat recent in Romănia cu lanţul de hypermarketuri Carrefour. Greenpeace a arătat că acolo se comercializează o păine cu soia MG, pentru că aşa au demonstrat testele, şi atunci Carrefour a retras păinea aceea de pe rafturi. Omul de rănd poate face o investigaţie simplă pe cont propriu - să citească eticheta, să vadă care este producătorul şi să ceară de la el şi de la magazin garanţia că produsul pe care il interesează nu conţine OMG. Oricine in Romănia are dreptul să ceară aceste informaţii. Este reglementat prin lege.

Profesorul Gilles-Eric Saralini este specialist in biologie moleculară la Universitatea din Caen din Franţa şi preşedinte ştiinţific al Comitetului de Cercetare şi Informare Independentă de Inginerie Genetică. Din 1998, profesorul Seralini este membru in două comisii guvernamentale franceze de evaluare a organismelor modificate genetic. S-a remarcat ca autor al mai multor cărţi ştiinţifice, destinate marelui public. A semnat astfel lucrările "OMG-uri: adevărata dezbatere", "Război contra vieţii", "Incorect din punct de vedere genetic", "Organismele modificate genetic care schimbă lumea" şi "După noi, potopul?" (la această ultimă carte, profesorul Seralini a fost coautor).