Poluarea costă scump România

Reducerea de către Comisia Europeană a cotei de emisii pentru gazele cu efect de seră cu 20% pentru perioada 2008-2012 va duce la concedierea a 20.000 de angajaţi din sectorul energetic şi va obliga companiile să cheltuiască aproape 1,9 miliarde de euro pe an, potrivit unui document guvernamental.

În cazul în care decizia CE nu va fi revizuită, diminuarea plafonului va duce la cheltuieli suplimentare anuale de 691 de milioane de euro pentru companiile din domeniul energetic, rafinării, industria metalelor feroase, industria mineralelor, celulozei şi hârtiei. Acestea vor fi obligate să cumpere certificate de emisii de pe piaţă la un preţ estimat de 35 de euro pe un exemplar. În cazul depăşirii cotelor alocate, fiecare companie trebuie să plătească o amendă de 100 de euro pentru fiecare tonă de bioxid de carbon aruncat în atmosferă. Astfel, suma totală ar putea ajunge până la 1,9 miliarde anual.

Documentul arată că cele mai lovite sectoare economice sunt producţia şi prelucrarea metalelor feroase, industria mineralelor ­ var, ciment, sticlă, ceramică.


EFECTE. Documentul menţionează că reducerea numărului de certificate se va face simţită atât asupra sectoarelor care cad sub incidenţa schemei, cât şi în celelalte sectoare industriale. Motivul este simplu: companiile afectate direct vor trebui să cumpere certificate pentru a menţine producţia la acelaşi nivel, însă din cauza costurilor în plus vor trebui să crească preţurile. Ceea ce înseamnă că şi firmele care vor cumpăra produse de la acestea vor fi afectate.

"Creşterea preţului la energia electrică se va reflecta în toate sectoarele economice, iar asupra celorlalte sectoare care intră şi sub incidenţa schemei de comercializare a certificatelor, respectiv sectorul de producţie şi prelucrare a metalelor feroase, industria mineralelor ­ var, ciment, sticlă, ceramică ­, sectorul celuloză şi hârtie, efectul va fi multiplicat deoarece acestea vor fi obligate să cumpere certificate pentru a putea asigura cererea pe piaţa internă. Astfel, reducerea numărului de certificate va fi resimţită atât de sectoarele care cad sub incidenţa schemei, cât şi celelalte sectoare industriale", se arată în document.


DEFICIT. Reducerea va mai impune, în acelaşi timp, şi reducerea producţiei, ceea ce va favoriza importurile pentru completarea necesarului din ţară. Astfel, va exista un efect negativ şi asupra balanţei comerciale, manifestat şi creşterea deficitului de cont curent al României, care se situează şi aşa la un nivel record.  

Documentul mai menţionează că modernizarea instalaţiilor pentru a respecta cerinţele de protecţie a mediului nu sunt suficiente pentru a rezolva problema, deoarece în industria românească ar trebui, în plus, să fie făcute investiţii şi pentru creşterea competitivităţii economice.

"E binecunoscut că industria românească este încă una energofagă şi că sunt necesare investiţii nu numai pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului, dar şi pentru creşterea competitivităţii, investiţii care, însă, nu pot fi realizate fizic într-un interval atât de scurt", se mai arată în document.


DOMINO. Autorităţile mai avertizează că reducerea cotei de emisii se va face simţită şi în creşterea preţurilor la energia termică. Cum, însă, la momentul actual autorităţile locale pot subvenţiona cu 10% preţul gigacaloriei, iar Ministerul internelor şi reformei administrative alocă şi el autorităţilor locale o compensare de 45% din preţul combustibililor folosiţi de centralele de termoficare, rezultă că reducerea plafonului va afecta şi bugetul României, prin majorarea nivelului ajutoarelor sociale.  

"Actualele tarife depăşesc pragul de suportabilitate pentru aproximativ 35% din populaţia deservită, motiv pentru care căldura este încă subvenţionată. În cazul creşterii tarifelor generată de internalizarea cumpărării unui număr suplimentar de certificate, va aduce sub pragul de suportabilitate un plus de 15%-20% din populaţia deservită", se specifică în text. Potrivit unor surse citate de Reuters, Comisia Europeană va înainta săptămâna viitoare un nou plan de emisii, astfel încât statele din centrul şi estul Europei, care au aderat recent la UE, să aibă cote mai mari de emisii, diferenţa urmând a fi obţinută de la statele dezvoltate.


JUDECATÅ. Adrian Ciocănea, şeful Departamentului de Afaceri Externe, a declarat recent că România nu are niciun motiv să oprească acţiunile iniţiate în justiţie împotriva deciziei Comisiei Europene.

Comisia Europeană a redus, în luna octombrie a anului trecut, cu 20,7% cotele anuale de emisii de dioxid de carbon alocate industriei româneşti pentru perioada 2008-2012, de la 95,7 milioane de certificate, cât solicitase statul român pentru toate activităţile economice, la 75,9 milioane de certificate.
Totodată, CE a redus cu 10% plafonul emisiilor pentru 2007, de la 83,9 milioane certificate, stabilit de autorităţile române prin planul naţional de alocare, la 74,8 milioane certificate.

România a cerut Tribunalului Comunităţilor Europene, în decembrie 2007, să anuleze decizia Comisiei Europene de a reduce cota de emisii poluante, invocând depăşirea atribuţiilor şi încălcarea principiului nediscriminării, însă decizia CE rămâne valabilă până la hotărârea instanţei, care ar putea fi formulată şi în termen de un an.