Polul Nord se topeşte mai repede decât se credea

Un raport WWF (World Wide Fund for Nature), lansat ieri, la Geneva, cu prilejul unei conferinţe mondiale a Organizaţiei Mondiale de Meteorologie, dezvăluie consecinţele globale ale încălzirii Regiunii Arctice, mai rapide şi mai dramatice decât au prevăzut cercetările anterioare. Din cauza topirii gheţarilor arctici, nivelul oceanului planetar ar putea creşte cu un metru în următorii 90 de ani, inundând multe zone costiere locuibile şi influenţând dramatic clima plantei.

Încălzirea regiunii arctice este un fenomen cunoscut de multă vreme, fără să se fi luat în calcul, însă, factori precum interacţiunea acesteia cu atmosfera. Ceea ce aduce nou studiul WWF Arctic Climate Feedbacks: Global Implications, întocmit de cei mai buni specialişti în climatologie din lume, este o serie de argumente care stabilesc o legătură directă între încălzirea regiunii arctice şi modificările la nivelul climatului global.

În linii mari, raportul estimează că încălzirea regiunii arctice ar putea cauza inundaţii care ar afecta o pătrime din populaţia planetei, creşteri foarte mari ale emisiilor de gaze cu efect de seră stocate sub calota glaciară, precum şi schimbări dramatice ale climei în toată lumea.

"UN SCENARIU CUTREMURĂTOR"
"Ceea ce a descoperit echipa care a realizat studiul este un scenariu cutremurător", a declarat dr Martin Sommerskorn, specialist în schimbări climatice în cadrul Programului Arctic al WWF.

"Raportul ne spune, practic, că încălzirea regiunii arctice este mai mult decât o chestiune locală, este o problemă care afectează întreaga planetă. Altfel spus, dacă nu reuşim să menţinem temperaturile normale în regiunea arctică, numeroase consecinţe nefaste se vor răsfrânge asupra comunităţilor umane de pretutindeni."

VOR FI AFECTATE AGRICULTURA, PĂDURILE, DAR ŞI REZERVELE DE APĂ
Raportul demonstrează că multe dintre feedback-urile din zona arctică - efecte negative rezultate din impactul încălzirii - vor accentua încălzirea globală, depăşind previziunile oamenilor de ştiinţă, inclusiv pe cele ale ultimului raport al Comitetului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC), făcut public în 2007. Pe de altă parte, pierderile masive de gheaţă cauzate vor influenţa circulaţia atmosferică şi vremea din zona arctică şi din împrejurimi.

Astfel, temperaturile şi precipitaţiile din Europa şi America de Nord vor suferi modificări drastice, afectând agricultura, pădurile, dar şi rezervele de apă. Mai mult, solurile îngheţate din Regiunea Arctică stochează dublul cantităţii de CO2 din atmosferă. Dacă procesul de încălzire continuă, suprafeţele se vor subţia tot mai mult şi vor elibera cantităţi mari de carbon, sub formă de CO2 şi metan - un gaz cu efect de seră foarte puternic. De altfel, nivelul metanului din atmosferă a crescut deja considerabil în ultimii ani, principala cauză fiind încălzirea tundrei arctice.

NIVELUL OCEANULUI PLANETAR VA CREŞTE
Conform raportului WWF, nivelul mării va creşte cu peste un metru până în 2100 - mai mult decât dublul nivelului anticipat de IPCC în 2007 - şi numeroase inundaţii vor lovi zonele de coastă, afectând mai mult de un sfert din populaţia planetei. "Raportul ne sugerează că trebuie să reducem urgent emisiile de gaze cu efect de seră, până nu va fi prea târziu", a declarat Sommerskon. "Dacă permitem ca regiunea arctică să se încălzească în continuare, nu cred că vom putea ţine aceste efecte negative sub control pentru multă vreme.

O SPERANŢĂ: PROTOCOLUL DE LA COPENHAGA
WWF s-a aliat cu mai multe organizaţii de mediu din lume şi a întocmit o schemă de tratat pentru Conferinţa de la Copenhaga prin care s-ar putea reduce emisiile de dioxid de carbon până la un nivel care ne-ar ţine departe de efectele negative ale încălzirii globale. "Trebuie să ţinem cont de aceste semnale din Regiunea Arctică şi să facem tot posibilul ca la Copenhaga să obţinem un acord care să limiteze emisiile de gaz cu efect de seră", a subliniat James Leape, director general al WWF International.





În luna decembrie a acestui an, reprezentanţi din 191 de ţări se vor reuni la Copenhaga pentru ultima rundă de negocieri privind un nou acord global de reducere a emisiilor. Acordul aflat în vigoare, cunoscutul Protocol de la Kyoto, va expira peste 3 ani, în decembrie 2012. Negocierile de la Copenhaga ar urma să ratifice un nou tratat de climă care să fie aplicat începând cu 2013. WWF susţine că acest cadru trebuie să garanteze reduceri de emisii mult mai rapide şi mai consistente din partea ţărilor puternic industralizate şi să sprijine financiar ţările în curs de dezvoltare pentru a putea lua parte la lupta împotriva schimbărilor climatice.


Foamete şi boli
Din cauza încălzirii planetei, solurile vor fi afectate, diverse regiuni acum fertile urmând a fi transformate în zone deşertice sau sub-deşertice. Din această cauză, diverse plante, cereale, citrice sau legume ar putea fi cultivate până la sfârşitul acestui secol doar în regiuni mult mai înalte decât cele unde sunt plantate acum. De asemenea, o serie întreagă de dăunători (gândaci, insecte, animale mici) vor deveni mult mai agresive, în căutarea hranei, ceea ce va afecta de asemenea foarte mult. Primele care vor fi afectate de impactul schimbărilor climatice vor fi teritoriile din Africa.

Pe "lista neagră" se află partea central-vestică a Americii de Nord, toată zona Munţilor Anzi, Peninsula Arabia, Orientul Mijlociu, zone întinse din Asia Centrală, din Caucaz până în Mongolia, centrul,
vestul şi sudul Australiei şi Peninsula Iberică, zone din Italia, Grecia şi sudul Franţei, din Europa. Partea centrală a Africii de Nord, din Maroc până în Egipt, unde se află Deşertul Sahara, va deveni mai mult ca niciodată iadul pe Pământ, dacă nu se vor lua măsuri împotriva încălzirii globale.

În acest moment, deşi lucrurile stau mult mai bine decât în previziuni, principala problemă cu care se confruntă locuitorii acestor zone (aproximativ un miliard de oameni) este lipsa apei. Bolile încălzirii globale sunt cancerele de piele, afecţiunile ochilor, problemele cardiace şi respiratorii şi cele psihice.


"Raportul ne spune, practic, că încălzirea regiunii arctice este mai mult decât o chestiune locală, este o problemă care afectează întreaga planetă. Altfel spus, dacă nu reuşim să menţinem temperaturile normale în regiunea arctică, numeroase consecinţe nefaste se vor răsfrânge asupra comunităţilor umane de pretutindeni."

"Raportul ne sugerează că trebuie să reducem urgent emisiile de gaze cu efect de seră, până nu va fi prea târziu"

"Dacă permitem ca regiunea arctică să se încălzească în continuare, nu cred că vom putea ţine aceste efecte negative sub control pentru multă vreme."
Martin Sommerskon,eexpert WWF