Unora nu le ajunge o viata sa-si spuna povestea de iubire, altora le e suficienta o fraza s-o rezume. Am ales calea de mijloc, in cazul familiei Olarasu.
Unora nu le ajunge o viata sa-si spuna povestea de iubire, altora le e suficienta o fraza s-o rezume. Am ales calea de mijloc, in cazul familiei Olarasu. Ascultati-i cantecele lui Dinu. Mai ales versurile. Cantecele lui sunt el insusi. De vreo sase ani incoace e prezenta si Simona pe-acolo: sotia, iubita, muza lui. OLALASULE! Stau de vorba cu Simona si Dinu, la o cafea. "Dinule Olalasule!", il striga Vladi, baietelul lui de trei ani. Ma uit la copil, ma uit apoi la chipul lui Dinu si-al Simonei si nu ma pot hotari cu cine seamana cel mic. Asemanarea dintre ei e izbitoare. "Asa mi s-a parut si mie, cand am vazut-o prima oara pe Simona. Imi lansam un album si-un volum de poezii la Calafat, unde ea era muzeograf. A venit la lansare si mi-au ramas ochii la ea. Parca ma vedeam pe mine, in oglinda, femeie. A fost dragoste la prima vedere." Se-ntampla in anul de gratie 1999. Cand a fost eclipsa. "Uite, ca la asta nu m-am gandit", zambeste Dinu, "dar cred c-a fost ceva in aer sau pe cer, de mi-a scos-o-n cale pe Simona".