Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un procent de 68,8% dintre români nu au fost niciodată la psiholog, potrivit rezultatelor studiului realizat de Colegiul Psihologilor din România (CPR) în perioada 19 iunie - 1 iulie şi prezentate joi într-o conferinţă de presă, informează agerpres.ro.
"România este una dintre ţările care înregistrează cele mai mari cifre ale ratei şomajului, infracţionalităţii, consumului de droguri, numărului de accidente rutiere, numărului de divorţuri, numărului de bolnavi cronic, ca efecte directe ale crizei economice şi sociale pe care o traversează ţara noastră", a susţinut prof. univ. dr. Mihai Aniţei, preşedintele CPR, la prezentarea raportului privind starea serviciilor psihologice în România în 2013.
Potrivit acestuia, nu există programe de asistenţă psihologică pentru categorii de persoane vulnerabile din punctul de vedere psihologic care să beneficieze de decontare prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum: consilierea psihologică pentru sarcină şi naştere, consilierea psihologică şi psihoterapia familiei, consilierea psihologică pentru siguranţa circulaţiei, asistenţa psihologică pentru adicţii, consilierea psihologică a copiilor, asistenţa psihologică a copiilor autişti şi a familiilor acestora, asistenţa psihologică în cazuri de divorţ, asistenţa psihologică în cazuri de accident rutier, pentru victime şi autori, asistenţa psihologică a cadrelor didactice, asistenţa psihologică a persoanelor cu handicap, a învinuiţilor şi inculpaţilor pe perioada urmăririi penale şi a judecăţii, a bolnavilor aflaţi în faza terminală, a persoanelor aflate în şomaj şi a minorilor aflaţi în situaţia de risc de abandon şcolar, a copiilor în cazul intervenţiilor stomatologice, a copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, precum şi alte servicii psihologice de urgenţă.
Preşedintele CPR a subliniat că o evaluare psihologică trebuie făcută de psihologi care au drept de liberă practică din partea CPR şi de structuri recunoscute de Colegiu - cabinete psihologice în asociere, structuri organizate în cadrul unor companii, instituţii de stat. Există multe servicii psihologice în cadrul unor centre medicale, policlinici, dar nu au independenţă profesională. Aceste policlinici ar putea încheia contracte de comodat cu psihologi care lucrează în cabinete individuale sau asociate astfel încât psihologul să-şi păstreze independenţa profesională, a arătat prof. univ. dr. Mihai Aniţei.
Conform datelor obţinute, 79,6% dintre români consideră incorect ca policlinicile medicale să furnizeze servicii psihologice. "În acest timp, cabinetele psihologice concurează cu greu practica ilegală a policlinicilor medicale şi a altor societăţi comerciale, a căror practică este sprijinită prin pasivitatea autorităţilor statului, care tolerează această practică prin acceptarea avizelor şi rapoartelor psihologice emise de furnizori neautorizaţi. În aceste condiţii, cabinetele psihologice sunt sufocate de practica ilegală existentă în piaţă iar beneficiarilor le sunt încălcate grav drepturile de consumatori ai serviciilor psihologice", a spus Aniţei.
În opinia sa, starea psihologică a populaţiei României în anul 2013 reclamă aprobarea urgentă a unui program naţional privind asistenţă psihologică.
Privitor la avizul psihologic pentru cadrele didactice, psihologul Florinda Golu a afirmat că testarea acestora şi din punctul de vedere psihologic fie că nu se face deloc, fie este realizată de medicina muncii fără respectarea metodologiei în vigoare.
La rândul său, juristul Ştefan Iulian-Laureţiu a menţionat că noul Cod rutier prevede că evaluarea psihologică rămâne la şcoala de şoferi, ceea ce nu se întâmpla înainte. Potrivit studiului, 46,2% dintre români consideră că examenul psihologic pentru permisul de conducere a fost foarte uşor, iar 44,4% îl consideră uşor, în timp ce numai 2,3% dintre ei consideră că au trecut cu greu de examenul psihologic.
Date asemănătoare au fost înregistrate şi în ceea ce priveşte permisul de port armă. Potrivit raportului de cercetare socială, 65,2% dintre romani apreciază examenul psihologic pentru permisul de port armă ca fiind uşor iar 17,4% îl consideră foarte uşor, în timp ce numai 17,4% îl apreciază ca fiind dificil. Raportat la numărul total al examinărilor, procentul de 17,4% coincide cu cel aproximativ deţinut de cabinetele psihologice în piaţă.
În opinia reprezentanţilor CPR, este necesară o reglementare legislativă pentru asistenţa psihologică. Aceştia spun că sunt necesare decontarea directă a serviciilor psihologice necesare populaţiei României, sprijinirea şi implementarea măsurilor de evidenţă şi securizare a avizelor şi rapoartelor psihologice şi adoptarea Programului naţional de asistenţă psihologică a populaţiei României.
Astfel, concomitent cu sistemul de evidenţă, Colegiul Psihologilor din Romania va elabora Ghidul de bune practici pentru fiecare examinare psihologică, normând în acest mod activitatea profesională şi stabilind o metodologie comună de lucru.
Sondajul de opinie a fost efectuat la nivel naţional pe un eşantion reprezentativ de 1.000 de respondenţi cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani, privind situaţia serviciilor psihologice în România. Marja de eroare statistică este de +/-3%.
