Procurorii incoruptibili de la Slobozia au umplut justiţia de sînge

Dosar de corupţie fabricat de DNA Slobozia şi înghiţit fără noduri de instanţe judecătoreşti
DNA Slobozia este o structură care simulează din cînd în cînd bătălia cu marea corupţie. Pentru că afacerile grase, de sute de milioane de euro, sau tunurile politicienilor sînt subiecte tabu la DNA Ialomiţa, băieţii din subordinea domnului procuror Cristudor Dumitru se iau la trîntă cu mica tîlhărie.

Dosar de corupţie fabricat de DNA Slobozia şi înghiţit fără noduri de instanţe judecătoreşti
DNA Slobozia este o structură care simulează din cînd în cînd bătălia cu marea corupţie. Pentru că afacerile grase, de sute de milioane de euro, sau tunurile politicienilor sînt subiecte tabu la DNA Ialomiţa, băieţii din subordinea domnului procuror Cristudor Dumitru se iau la trîntă cu mica tîlhărie. Din păcate pentru ei, nici asta nu le iese. Un exemplu de cercetare făcută pe scurtătură şi prin tragerea de păr a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală este dosarul poliţistului Marian Prodan, condamnat definitiv la doi ani de închisoare pentru trafic de influenţă. Culmea, în prima instanţă, lui Prodan i s-au luat şi drepturile părinteşti, deşi acesta fusese condamnat pentru o infracţiune de corupţie. Din păcate pentru Prodan, în ciuda demonstraţiei avocaţilor, care au arătat multe inadvertenţe în actul de sesizare şi multe încălcări de procedură, condamnarea sa a devenit un fapt. Ca atare, omul va ajunge după gratii, deşi dovezile care-l incriminează sînt sublime, dar lipsesc cu desăvîrşire.
 

Poveşti nemuritoare la DNA Ialomiţa

Potrivit rechizitoriului întocmit de DNA, dosarul lui Prodan s-a format la data de 29 aprilie 2004, cînd un oarecare Cojoc Jenică a făcut o sesizare în care arăta că poliţistul i-a încasat 2.000 de euro pentru a-l ajuta să scape de un dosar penal ce-i fusese întocmit pentru conducerea unui autovehicul sub influenţa băuturilor alcoolice. Pe scurt, povestea însăilată de procurori în rechizitoriu sună cam aşa. La data de 2 noiembrie 2004, conducătorul auto Cojoc Jenică a fost oprit de agenţii de circulaţie de la Poliţia Urziceni şi i s-a ridicat permisul de conducere pentru că a fost depistat cu alcool în sînge. Măsurătoarea cu aparatul Drager a indicat o cantitate de 0,65 mg/l alcool în aerul expirat. De asemenea, pe numele lui Cojoc a fost deschis un dosar penal, a cărui continuitate depindea de analiza probelor de sînge. După incident, un amic al lui Cojoc l-a pus pe acesta în legătură cu agentul-şef Popescu Vasile, căruia i-au cerut sprijinul pentru rezolvarea situaţiei. Acesta l-a contactat la rîndul său pe Prodan, căruia i-a cerut să se intereseze de dosar. În acest context s-a stabilit ca legătura dintre cei doi, Cojoc şi Prodan, să se facă direct. La data de 15 decembrie 2003, Prodan a purtat convorbiri telefonice cu Cojoc, acesta cerîndu-i să vină la Slobozia şi să fie pregătit. A doua zi, spun procurorii, Cojoc a scos din BCR ­ Sucursala Libertăţii suma de 29,9 milioane de lei vechi cu ajutorul unei file CEC, bani cu care a venit la Slobozia. În plus, denunţătorul mai avea asupra lui 200 USD şi 300 de euro. Întîlnirea a avut loc la Drajna, de unde cu maşina lui Prodan au plecat spre Sudiţi. Cum se face că unul vine să îşi ia şpaga însoţit de o persoană pe care o transportă apoi pînă la Sudiţi ca să îşi ia darul într-o cîrciumă din Slobozia, nu explică băieţii de la DNA. Ajunşi la Restauratul Paradis, cei doi au tranşat afacerea. Prodan a prezentat cazul ca fiind grav şi i-a avansat preţul de 2.000 de euro, plus o masă şi un carton de vin! În schimb, a promis că va face demersuri la Laboratorul de Medicină Legală şi la Parchet ca alcoolemia să iasă sub 0,8 şi să dispară dosarul penal. Cojoc i-a dat banii, 30 de milioane, 300 de euro şi 200 de dolari, şi au stabilit că mai sînt de plătit 700 de euro şi 5 milioane. De ce s-a mers pe două tipuri de monedă, nu ne spun domnii procurori. Apoi, cercetările au stabilit că denunţătorul a împrumutat suma de la vărul său, Duică Iulian, şi a doua zi a revenit la Slobozia cu socrul său, care a pus la dispoziţie autoturismul personal. Restul de şpagă s-a dat la Restaurantul Regal, unde s-a stabilit că mai rămîneau de plătit contravaloarea mesei la restaurant şi a cartonului cu vin, aberaţie pe care procurorii DNA au înghiţit-o nemestecată. Dar fac vorbire despre convorbiri telefonice dintre Prodan şi soţia lui Cojoc din care rezultă tranzacţiile dintre cei doi fără să spună şi dacă acele convorbiri sînt înregistrate sau povestite şi dacă există autorizaţii pentru interceptarea acestora. La data de 11 februarie, Cojoc vine la IPJ Ialomiţa să-l caute pe Prodan, însoţit de socru şi soţie. Adică de toate neamurile pe mărturiile cărora se bazează dosarul de la DNA. Cum buletinul de analiză a arătat că alcoolemia lui Cojoc era de doar 0,7, iar perioada de suspendare a permisului expirase, epopeea ar fi trebuit să se încheie cu un final fericit. La o lună şi jumătate după incidente, Cojoc a făcut sesizare la DNA, arătînd că e nemulţumit pentru că a plătit bani prea mulţi lui Prodan. Povestea DNA este făcută praf de argumentele avocaţilor, după cum urmează.

Parantezele unei anchete făcute cu forcepsul

Avocaţii lui Prodan au făcut scurtă la mînă descriind în concluziile scrise neconcordanţele care băltesc atît în declaraţiile lui Cojoc, cît şi în cele date de martorii săi. Prima şi cea mai flagrantă contradicţie o comit chiar procurorii DNA, care în rechizitoriu susţin la pagina 7 că denunţătorul a venit la Slobozia pe data de 17 decembrie 2003 cu maşina socrului său, pentru ca la pagina 9 să afirme că au venit cu transportul în comun şi că biletele de călătorie se află la dosar!!!! Pe parcursul procesului, Cojoc este cînd martor, cînd denunţător, cînd parte civilă, că nici el nu mai ştia ce calitate are în acest dosar. Singurul loc în care se presupune că Prodan ar fi putut interveni în vreun fel este la Laboratorul de Medicină Legală, în scopul modificării alcoolemiei. Numai că buletinul LML a fost emis la data de 27 noiembrie 2003, în vreme ce primul contact dintre Cojoc şi Prodan se petrece abia la 15 decembrie 2003, adică după ce buletinul fusese eliberat. Mai mult, poliţiştii de la Poliţia Rutieră declară că Prodan nu a întrebat niciodată pe nimeni despre cazul lui Cojoc, ceea ce arată că acesta nu a întreprins nimic concret în această afacere. Declaraţiile lui Cojoc sînt şi ele contradictorii, fapt cu atît mai grav cu cît sînt date sub prestare de jurămînt. Astfel, el susţine în denunţ că i-a dat lui Prodan suma de 700 de euro şi 5 milioane de lei în maşina acestuia parcată în faţa Restaurantului Regal. În declaraţia din iunie dată în faza de urmărire penală susţine că afacerea s-a făcut în restaurant, unde Prodan l-a cinstit cu nişte coniac. În instanţă spune că au băut o cafea în restaurant şi au ieşit afară, unde i-a înmînat banii lui Prodan. La fel se întîmplă şi cu provenienţa sumei care a făcut obiectul celei de-a doua tranşe a şpăgii. La urmărirea penală a declarat că a împrumutat 1.000 de euro de la un prieten pe nume Crăciun Nelu. Apoi, la instanţă susţine că banii provin de la vărul său, Duică Iulian. Nici unul dintre martori nu a confirmat direct sau indirect versiunile diferite ale lui Cojoc. Mai mult, în zilele de 16 şi 17 decembrie 2003, cînd Cojoc susţine că s-a întîlnit cu Prodan la Slobozia, acesta se afla la tratament balnear de recuperare la Spitalul Ministerului Administraţiei. Procedurile urmate se întindeau pe durata a 5-7 ore, ceea ce făcea imposibilă prezenţa lui Prodan la Slobozia. Cojoc susţine că pe 16 decembrie, la ora 10:05, l-a sunat pe Prodan din incinta BCR-Libertăţii. Teoretic, el putea ajunge la Slobozia doar folosind cursa spre Drajna de la ora 11:30, cursă pe care Comtrans, firma căreia îi aparţin biletele prezentate ca probă în dosar, nu o operează, neavînd licenţă! Asta însemna că, respectînd traseul indicat de denunţător, deplasarea sa înapoi la Bucureşti cu autobuzul nu putea avea loc mai devreme de ora 15:00 şi nu 13:00, cum indică el în declaraţii. Mai mult, biletele prezentate de denunţător au fost folosite la data de 18 decembrie, şi nu 16, cum reţine DNA CARE NICI MĂCAR NU A VERIFICAT ACEST ASPECT, ajutîndu-l pe Cojoc să fabrice probe. Nu în ultimul rînd, martorul Şelariu Dănuţ, şeful ierarhic al lui Prodan, susţine că atunci cînd Cojoc a intrat în birou să-l caute pe inculpat nici măcar nu ştia cum arată, întrebîndu-l pe el dacă nu cumva este persoana pe care o caută. Am spicuit doar cîteva dintre multele inadvertenţe strigătoare la cer cuprinse în actul de acuzare întocmit pe genunchi de DNA Ialomiţa. Din păcate, şopîrlele procurorilor au fost înghiţite pe nemestecate de judecători, care au trimis un nevinovat la puşcărie. Despre maniera în care judecătorii au tratat cazul Prodan, dar şi despre alte inginerii penale ale băieţilor de la DNA, în numărul viitor. Vom reveni.