Un birou permanent al universităţii daneze VIA va funcţiona de acum înainte în România, scopul reprezentanţilor danezi fiind reducerea abandonului şcolar prin introducerea conceptului de bunăstare emoţională în şcolile din ţara noastră.
"Danemarca, despre care mulţi cred că e capitala Suediei, este o ţară mică, cu vreme rea, fără nimic atrăgător. Cel mai înalt munte pe care îl avem are aproximativ 150 de metri. România, în schimb, are oameni frumoşi, are vinuri bune şi munţi înalţi. Dar avem şi noi ceva cu care să ne mândrim, sistemul de educaţie", spune Erik Hygum, decanul Facultăţii de Educaţie şi Studii Sociale a Universităţii VIA.
Deja mai mulţi studenţi români urmează un program de certificare dublă, aceştia urmând să studieze atât la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Bucureşti, cât metodele daneze la Universitatea VIA.
"Regula numărul unu în ceea ce priveşte educaţia copilului danez este ca acesta să vină cu plăcere la şcoală. Dacă obţinem asta de timpuriu, procesul învăţării vine de la sine, la fel şi acumularea de informaţii şi aptitudini la un nivel de performanţă ridicată", spun danezii.
Erik Hygum îşi aminteşte că era la rândul său elev când noile metode de educaţie au fost introduse în şcolile daneze.
"Când eram elev nu puteam intra pur şi simplu la şcoală. Trebuia să stăm încolonaţi şi intrăm în şcoală în rânduri care erau formate în funcţie de înălţimea fiecărui elev. În sala de clasă nu puteam vorbi decât dacă ridicam mâna sau ne cerea profesorul. Totul până într-o zi în care o profesoară mai tânără ne-a cerut să nu-i mai zicem doamna Peter, ci Inga", spune Erik Hygum.
Decanul spune că renunţarea la stilul milităresc în sistemul educaţional danez a venit treptat, după al Doilea Război Mondial, în ideea că pentru a evita alte războaie în viitor, copiii trebuie să fie fericiţi, atât acasă, cât şi la şcoală.
În prezent, Danemarca este în mod constant în topul celor mai fericite popoare din lume, anul acesta obţinând (din nou) primul loc în topul anual făcut de Universitatea Columbia.
"Sunt sigur că sistemul nostru de educaţie a jucat un rol important", spune Hygum.
Pe lângă pregătirea viitorilor pedagogi români după sistemul danez, prin biroul permanent de la Bucureşti se doreşte şi deschiderea mai multor creşe daneze (similare cu cea care există deja în Bucureşti).
Metoda daneză de educaţie prevede ţinerea orelor, pe cât se poate, în afara sălii de clasă, accentul pe experienţele practice în locul memorării teoriei, promovarea competenţelor individuale ale copiilor. În Danemarca elevii pot sta desculţi la ore, au dreptul şi sunt încurajaţi să vorbească neîntrebaţi, iar orele de matematică sau fizică pot fi predate cu ajutorul cântecelor sau ale pieselor de teatru.
O altă caracteristică este că nu se pune accent pe competiţie între copii (danezii încep să primească note abia în clasa a noua) evaluarea fiind făcută prin teste naţionale prin care elevii pot merge la o clasă avansată sau la o clasă specială, unde carenţele sunt remediate.
Gazda experţilor danezi, conferenţiarul Lucian Ciolan, spune că atât şcoala daneză, cât şi cea românească dau elevi excepţionali, însă diferenţele dintre elevii buni şi cei slabi din Danemarca sunt mult mai mici ca diferenţele observate în România.
"Diferenţa dintre rezultatele elevilor de la cea mai bună şcoală daneză şi cea mai slabă este de maximum 10%. În România această diferenţă tinde spre 100%", spune Ciolan.
"Apreciem nespus sistemul de învăţământ românesc şi credem că încrucişarea rigorii şi a disciplinei învăţării din România alături de deschiderea educaţiei daneze spre creativitate, inovaţie şi plăcerea în spaţiul şcolar poate duce spre un sistem educaţional hibrid, extrem de comptetitiv la nivel mondial", au spus experţii danezi.