Profesorii universitari, transformaţi în zilieri

Noua Lege a educaţiei, publicată în Mo­nitorul Oficial din 10 ianuarie, a in­trat ieri în vigoare. Legea scoate la pen­sie peste 1.500 de cadre didactice universitare şi de cercetare care au împlinit sau împlinesc în cursul acestui an universitar vârsta de 65 de ani.

După ce împlinesc 65 de ani, vârsta legală de pensionare, profesorii universitari nu mai pot avea funcţii de conducere, de îndrumare, de control sau de administrare în învăţământul superior de stat, particular şi confesional. Fac excepţie funcţiile de membru al consiliului de administraţie al universităţilor parti­cu­lare. Mai există posibilitatea ca se­natul universitar să poată decide continuarea activităţii unui cadru didactic sau de cercetare după pensio­nare, în baza unui contract pe perioadă determinată de un an, cu posibilitatea de prelungire anuală, conform Cartei universitare, fără limită de vârstă. Senatul universitar mai poate decide conferirea titlului onorific de profesor emerit, pentru excelenţă didactică şi de cercetare, cadrelor didactice care au atins vârsta de pensionare, dar aceşti profesori nu pot primi salariul decât în regim de plată cu ora, la acelaşi regim fiind supuşi şi coordonatorii de doctorate care se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani, dar pot conduce doc­tora­tele în desfăşurare la data pensionării până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Pentru plata cu ora, venitul lunar al unui profesor universitar ajunge la aproximativ 800 de lei, mai mult decât umilitor, după o carieră de succes.

Tot de ieri, soţii, afinii şi rude până la gradul III inclusiv nu mai pot ocupa concomitent funcţii de conducere, de control sau de autoritate în aceeaşi universitate. "Legea intră în vigoare astăzi (miercuri – n.r.). Incompatibilităţile senatorilor şi de­putaţilor de orice fel, inclusiv cea cu funcţia de rector, se constată de către ANI sau comisia din care face parte respectivul parlamentar", a spus mi­nistrul Educaţiei. În cazul rectorilor, potrivit articolului 364 al Legii educaţiei, noile prevederi intră în vigoare la terminarea mandatului lor, în schimb incompatibilităţile se aplică de ieri.

În aceste condiţii, rectorii trebuie să opteze, în cazul unor incompatibilităţi, pentru o singură funcţie, a precizat Funeriu. Astfel, patru rectori ar fi obligaţi să opteze între uni­ver­sitate şi Parlament, însă din ur­mă­torul mandat, conform art. 364, alin 2: "La finalizarea actualului mandat, noile organe de conducere ale uni­­ver­sităţilor se vor stabili în baza pre­zentei legi".

Parlamentarii Ecaterina An­dro­nescu, rectorul Universităţii Po­li­teh­nica din Bucureşti, Ştefan Drăgulescu, rectorul Universităţii de Medici­nă şi Farmacie Ti­mi­şoara, Florian Po­pa, rectorul UMF "Carol Davila" Bu­cureşti, şi Nicolae Robu, rectorul Uni­ver­si­tăţii Poli­teh­ni­ce din Ti­mişoara, vor fi nevoiţi să alea­gă la care dintre cele două funcţii renunţă.