Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Noua Lege a educaţiei, publicată în Monitorul Oficial din 10 ianuarie, a intrat ieri în vigoare. Legea scoate la pensie peste 1.500 de cadre didactice universitare şi de cercetare care au împlinit sau împlinesc în cursul acestui an universitar vârsta de 65 de ani. După ce împlinesc 65 de ani, vârsta legală de pensionare, profesorii universitari nu mai pot avea funcţii de conducere, de îndrumare, de control sau de administrare în învăţământul superior de stat, particular şi confesional. Fac excepţie funcţiile de membru al consiliului de administraţie al universităţilor particulare. Mai există posibilitatea ca senatul universitar să poată decide continuarea activităţii unui cadru didactic sau de cercetare după pensionare, în baza unui contract pe perioadă determinată de un an, cu posibilitatea de prelungire anuală, conform Cartei universitare, fără limită de vârstă. Senatul universitar mai poate decide conferirea titlului onorific de profesor emerit, pentru excelenţă didactică şi de cercetare, cadrelor didactice care au atins vârsta de pensionare, dar aceşti profesori nu pot primi salariul decât în regim de plată cu ora, la acelaşi regim fiind supuşi şi coordonatorii de doctorate care se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani, dar pot conduce doctoratele în desfăşurare la data pensionării până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Pentru plata cu ora, venitul lunar al unui profesor universitar ajunge la aproximativ 800 de lei, mai mult decât umilitor, după o carieră de succes.
Tot de ieri, soţii, afinii şi rude până la gradul III inclusiv nu mai pot ocupa concomitent funcţii de conducere, de control sau de autoritate în aceeaşi universitate. "Legea intră în vigoare astăzi (miercuri – n.r.). Incompatibilităţile senatorilor şi deputaţilor de orice fel, inclusiv cea cu funcţia de rector, se constată de către ANI sau comisia din care face parte respectivul parlamentar", a spus ministrul Educaţiei. În cazul rectorilor, potrivit articolului 364 al Legii educaţiei, noile prevederi intră în vigoare la terminarea mandatului lor, în schimb incompatibilităţile se aplică de ieri.
În aceste condiţii, rectorii trebuie să opteze, în cazul unor incompatibilităţi, pentru o singură funcţie, a precizat Funeriu. Astfel, patru rectori ar fi obligaţi să opteze între universitate şi Parlament, însă din următorul mandat, conform art. 364, alin 2: "La finalizarea actualului mandat, noile organe de conducere ale universităţilor se vor stabili în baza prezentei legi".
Parlamentarii Ecaterina Andronescu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Ştefan Drăgulescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie Timişoara, Florian Popa, rectorul UMF "Carol Davila" Bucureşti, şi Nicolae Robu, rectorul Universităţii Politehnice din Timişoara, vor fi nevoiţi să aleagă la care dintre cele două funcţii renunţă.
