x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Program intens de citit / Şcolarii români, între "Cireşarii" şi Nichita Stănescu

0
Autor: Eugenia Mihalcea 19 Ian 2009 - 00:00
Program intens de citit / Şcolarii români, între

Elevii români de gimnaziu şi de liceu, care s-au făcut de ruşine în faţa colegilor lor europeni, când au demonstrat că nu prea înţeleg textele pe care le citesc, vor fi introduşi într-un program de citit in­ten­siv, pentru a trece cu brio de vi­itoa­re­le teste ale UE. La clasa a V-a vor începe cu basme şi poveşti, la a VIII-a vor citi obligatoriu "Cireşarii", volumul II, şi "Toate pânzele sus", iar în clasa a XII-a se vor delecta cu "Iona" lui Marin Sorescu sau, opţional, cu Mateiu Caragiale.



După ce au scos, în vara lui 2008, "textele sugerate" din programa şcolară a celor de gimnaziu, odată cu reducerea stufoasei curricule, repre­zentanţii Ministerului Educaţiei s-au gân­dit să le dea totuşi elevilor câteva lecturi obligatorii. Astfel, în ultima lună a anului trecut, toate inspectoratele şcolare au pri­mit informarea "Lecturi obligatorii – Programul Naţional pentru Dezvoltarea Competenţelor de Lectură", semnată de directorii din cadrul Departamentului pentru Învăţământ Preuniversitar din Ministerul Educaţiei.

Profesorii de ro­mâ­nă au acum din nou la îndemână o listă destul de lungă de texte pe care să le predea sau să le prezin­te la clasă. În iunie 2008, fostul secretar de stat pentru În­vă­ţă­mântul Preuniversitar, Svetlana Pre­o­teasa, anunţa cu mare fast că programa şcolară la Limba şi litera­tura română a fost redusă cu circa 30%, iar elevii din cla­se­le a VI-a şi a VII-a vor avea de citit nu­mai 16 pagini de texte pe an. Tot atunci s-au scos şi "textele sugerate", adică lectura suplimentară.

Cărţii obligatorii pentru acasă
Evaluările, atât cea naţională din 2007, care a evidenţiat că doar 3,5% dintre elevii de clasa a IV-a sunt în stare să scrie corect o carte poştală, dar şi cele europene, care au clasat ţara noastră la coada clasamentului în ceea ce priveşte capacitatea tine­rilor de 15 ani de a înţelege textele pe care le lecturează, i-au pus pe treabă pe reprezentanţii Ministerului Educaţiei.

Listele cu lecturile obligatorii, care cuprind în jur de 10 autori la fiecare clasă, de la a V-a la a XII-a, sunt însă mai mult pentru acasă, decât de citit în clasă. Astfel, la clasa a V-a elevii studiază la ore numai pasaje din poveştile lui Ion Crean­gă, basmele lui Mihai Eminescu şi "Bas­me­le românilor" ale lui Petre Ispirescu. "Legendele Olimpului", povestea lui "Fram, ursul polar", precum şi "Dumbrava minunată" a lui Sadoveanu sau "Basmele" lui Slavici sunt toate pentru acasă.

Mai mult decât atât, la clasa a VIII-a, ală­turi de "Romanul adolescentului miop", scris de Mircea Eliade, şi de poeziile lui Nichita Stănescu, ambele de citit acasă, şcolarii vor afla ce făceau "Cireşarii" şi vor lectura în clasă, alături de profesorul de Limba şi literatura română, "Toate pânzele sus" de Radu Tudoran.  

Liceenii citesc facultativ
La liceu, în clasa a X-a, lista obligatorie devine deja facultativă, dacă ţinem cont de faptul că doar "Poeziile" lui Ştefan Petică se citesc la clasă, în timp ce "Pădurea spânzuraţilor" de Liviu Rebreanu şi "Don­na Alba" de Gib Mihăescu nu sunt trecute nici la lectura din timpul orelor, nici la ce­le care trebuie desfăşurate acasă.

În anul următor, la clasa a XI-a, liceenii au de citit "Scrinul negru" de George Că­li­nes­cu, "Nunta în cer" de Mircea Eliade, dar şi "Jurnalul fericirii" de Nicolae Steinhardt, în versiune integrală sau numai fragmente. Problema este că nici una dintre aceste lecturi nu este trecută la cărţi de citit acasă sau la şcoală. Şi "Cel mai iubit dintre pământeni" al lui Marin Preda are aceeaşi soartă la lectura obligatorie pentru clasa a XII-a. Doar lui Ion Băeşu, lui Traian T. Coşovei şi lui Marin Sorescu li se mai dau atenţie la clasă în ultimul an de liceu. Camil Petrescu, Mateiu Caragiale, Lucian Blaga şi Mircea Cărtărescu rămân în seria lecturilor obligatorii, dar fără nici o precizare specială în dreptul acestora.

În 2009, testare la lectură

În vara anului trecut, Ministerul Educaţiei a revizuit programele şcolare pentru toate disciplinele, inclusiv pentru Limba şi literatura română. Acestea au fost aplicate din 2008 pentru clasele V-VII, iar din anul şcolar 2009-2010 vor intra în vigoare şi pentru clasa a VIII-a. Tot în 2009, în perioada 9-20 martie, se va desfăşura evaluarea principală a competenţelor elevilor de 15 ani, după ce în 2008 s-a derulat pretestarea instrumentelor de evaluare.
În luna martie a acestui an vor participa la testare peste 5.000 de elevi. Principalul domeniu care va fi evaluat va fi Citirea, iar domeniile secundare Matematica şi ştiinţele.
După această testare este posibil să se ia în discuţie şi alte schimbări, ţinând cont că, în actualul nostru curriculum la clasele I-IV elevii trebuie să fie capabili să citească şi să extragă ideile principale dintr-un text de 250 de cuvinte, iar testările internaţionale se raportează la texte de peste 400-500 de cuvinte.

Limbaj de specialitate şi în afara şcolii
"Dezvoltarea competenţelor de comunicare ca obiectiv al programelor şcolare, în majoritatea cazurilor, se păstrează la ni­vel declarativ, sugestiile acţionale nefiind suficient de nu­me­ro­ase", se atrăgea atenţia într-un raport al Institutului de şti­in­ţe ale Educaţiei (ISE), încă din 2000. "În puţine situaţii, pot fi identificate corelări între obiective – conţinuturi – activităţi de învăţare, care să determine realizarea efectivă a unor acti­vi­tăţi care să susţină dezvoltarea comunicării autentice", mai precizează specialiştii de la ISE. În urma evaluării elevilor, aceş­tia au constatat că, de cele mai multe ori, competenţele de comunicare se rezumă la cunoaşterea şi utilizarea limbajului de specialitate, chiar şi atunci când se referă la exprimarea opiniei. "Acest lucru determină o insuficientă pregătire a ele­vi­lor pentru comunicarea în afara disciplinelor, a situaţiilor formale şi, mai ales, în afara şcolii", este concluzia specialişti­lor.

Codaşi la nivelul UE
Un raport realizat anul trecut de Comisia Europeană a scos la iveală faptul că peste jumătate dintre elevii români de 15 ani, mai exact 53,5%, are dificultăţi de înţelegere şi interpretare a ceea ce citeşte. Ţara noastră s-a clasat pe primul loc în ceea ce priveşte rezultatele negative la acest capitol.
Alt stat membru cu un nivel scăzut de înţelegere a textelor lecturate este Bulga­ria, cu 51,1% din populaţie având probleme la acest capitol, în timp ce performerii sunt Finlanda, Irlanda şi Estonia, în care procentul celor care nu pot înţelege şi interpreta ceea ce citesc este situat între 4,8% şi 14%.
La nivelul Uniuni Europene, procentul populaţiei cu probleme de înţelegere a unui text citit a crescut de la 21%, în anul 2000, la 24%, în 2008. România înregistrează performanţe scăzute şi în privinţa participării adulţilor la cursuri de învăţare permanente, fiind pe poziţia secundă la acest capitol, după Bulgaria.
În UE, media adulţilor care recurg la învăţare activă de-a lungul vieţii este, în prezent, de 9,7%, în creştere de la 7,1% în 2000.

Ce-ar trebui citit?

Ce autori ar trebui studiaţi la ore, "Cire­şarii" sau poeziile lui Nichita Stănescu? Câte opere literare ar trebui să citească elevii pe an – de la clasa a V-a la a XII-a? Care ar putea fi maniera cea mai bună pentru a-i face pe şcolari şi pe liceeni să înţeleagă, înainte de vârsta majoratului, ceea ce citesc?
Acestea sunt doar câ­teva întrebări la care aşteptăm răspunsurile dumnea­voastră pe adresa de e-mail scoala@jurnalul.ro sau pe adresa redacţiei, Piaţa Presei Libere nr. 1, corp D, etaj VIII, Sector 1, Bucureşti.

Citeşte mai multe despre:   scoala,   clasa,   citit

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Economia zonei euro a crescut cu 2% în trimestrul al doilea din 2021

Economia zonei euro a crescut cu 2% în trimestrul al doilea din 2021
Economia zonei euro a crescut cu 2% în al doilea trimestru al acestui an, în comparație cu trimestrul precedent, în timp ce în UE creșterea este de 1,9%, anunță Eurostat. Datele sunt incomplete (creșterea...

Curțile școlilor din Sectorul 1 sunt deschise pentru elevi

Curțile școlilor din Sectorul 1 sunt deschise pentru elevi
Toți copiii și adolescenții de până la 18 ani domiciliați în Sectorul 1 sau care studiază la o unitate de învățământ de stat de pe raza acestei zone administrative vor avea acces gratuit în curțile și ter...

Cîțu și Ciolacu, sondaje pe Facebook pe tema creșterii economice

Cîțu și Ciolacu, sondaje pe Facebook pe tema creșterii economice
Premierul Florin Cîțu și liderul social-democrat Marcel Ciolacu au postat, vineri, întrebări referitoare la creșterea economice, cu răspunsuri prestabilite. Pemierul Florin Cîțu face un sondaj pe Facebook...

UPDATE Atac asupra unui petreolier în Marea Arabiei. Un marinar român a fost ucis

UPDATE Atac asupra unui petreolier în Marea Arabiei. Un marinar român a fost ucis
Un marinar român şi unul britanic au fost ucişi în atacul care a vizat petrolierul Mercer Street, în Marea Arabiei, anunţă compania care utiliza nava, Zodiac Maritime. "Cu profundă tristeţe, înţelegem că...

Denunț penal la DNA pe numele premierului și al fostei consiliere pentru abuz în serviciu

Denunț penal la DNA pe numele premierului și al fostei consiliere pentru abuz în serviciu
Comunitatea Declic a depus, vineri, un denunț la DNA pe numele premierului Florin Cîțu și al fostei consiliere de stat Mioara Costin, după apariția în spațiul public a documentului în care se cereau acțiun...

Nouă notă la Securitate dată de Băsescu: Și-a turnat un coleg că a avut relații intime cu o fată

Nouă notă la Securitate dată de Băsescu: Și-a turnat un coleg că a avut relații intime cu o fată
Traian Băsescu, sub numele conspirativ „Petrov” a semnat în 1976 o notă către Securitate, în care relata că un coleg de-al său de la Institutul de Marină, Constantin Simionescu, a avut relații intime cu o fa...

Un TIR cu 20 de tone de deșeuri, oprit la Vama Giurgiu

Un TIR cu 20 de tone de deșeuri, oprit la Vama Giurgiu
Un TIR care transporta 20 de tone de deșeuri de tip PET a fost oprit la intrarea în țară de polițiștii de frontieră din Giurgiu. Polițiștii de la Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu au controlat la...

Prefectul Capitalei spune că medicii sunt pregătiți pentru valul 4 al pandemiei de COVID-19

Prefectul Capitalei spune că medicii sunt pregătiți pentru valul 4 al pandemiei de COVID-19
Medicii sunt pregătiți pentru valul patru, afirmă prefectul municipiului București, Alin Stoica. El arată că rata de vaccinare este mai mare în cazul medicilor decât în rândul profesorilor și spune că va...

Dramă în familia Cameliei Potec. Șefa Natației se întoarce de urgență de la Jocurile Olimpice de la Tokyo

Dramă în familia Cameliei Potec. Șefa Natației se întoarce de urgență de la Jocurile Olimpice de la Tokyo
Vești triste pentru Camelia Potec, președintele Federației de Natație. Grigore Potec, tatăl campioanei olimpice, a murit, la 67 de ani. Potrivit debraila.ro, acesta a fost găsit fără suflare în...

Atac cibernetic la Spitalul CF Witting din Capitală

Atac cibernetic la Spitalul CF Witting din Capitală
SRI a informat ministrul Sănătății și ministrul Transporturilor cu privire la modul în care s-a derulat un atac de tip ransomware asupra Spitalului Clinic Nr.1 CF Witting din București. „În contextul ataculu...

Un traseu montan din Dâmbovița a fost închis după ruperea mai multor podețe

Un traseu montan din Dâmbovița a fost închis după ruperea mai multor podețe
Un traseu montan din județul Dâmbovița a fost închis după ce, din cauza vremii, mai multe podețe au fost rupte și mai mulți brazi au fost doborâți de vânt. Potrivit Salvamont Dâmbovița, traseul Tabăra...

Bilanț COVID-19: 153 de cazuri noi. O persoană a decedat

Bilanț COVID-19: 153 de cazuri noi. O persoană a decedat
În România s-au înregistrat 153 de cazuri noi de coronavirus și un deces, de joi până vineri. Au fost raportate și două decese anterioare, din luna iunie, din județul Mureș. Până vineri, 30 iulie, pe...

Dan Barna, despre directorul CFR: Nu ajută pe nimeni o isterie falsă. Pentru mine subiectul este închis

Dan Barna, despre directorul CFR: Nu ajută pe nimeni o isterie falsă. Pentru mine subiectul este închis
„Am avut o discuție cu premierul ieri. Nu e nicio problemă. Pentru mine subiectul este închis”, spune copreședintele USR PLUS Dan Barna despre situația lui Ovidiu Vizante: „Nu ajută pe nimeni o isterie falsă...

PSD acuză USR: Au pus pe șine politica durerii în cot

PSD acuză USR: Au pus pe șine politica durerii în cot
 „Politica durerii în cot față de nevoile românilor este deviza useristă exprimată perfect de acest Vizante”, spune secretarul general al PSD, Paul Stănescu. El afirmă că directorului CFR Călători i...

Ministrul Transporturilor vrea ca întârzierile trenurilor să nu fie mai mari de 40 de minute. Șeful CFR Călători își păstrează funcția

Ministrul Transporturilor vrea ca întârzierile trenurilor să nu fie mai mari de 40 de minute. Șeful CFR Călători își păstrează funcția
Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a spus, vineri, după o zi și jumătate de la incidentele feroviare, între care accidentul de la Fetești și alte două trenuri care au staționat zece ore în câmp, că...
Serviciul de email marketing furnizat de