Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un proiect în parteneriat public-privat privind realizarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem, printr-o investiţie de peste 800 de milioane de lei, a fost publicat joi pe site-ul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.
Durata de realizare a proiectului este estimată la 25 de ani.
Potrivit studiului de fundamentare, sistemul de sănătate din România se află într-o continuă evoluţie şi schimbare, atât în ceea ce priveşte profilul bolilor, cât şi al resurselor necesare vindecării şi/sau ameliorării acestora.
Documentul aminteşte că, în conformitate cu raportul de ţară întocmit de Comisia Europeană, starea de sănătate a populaţiei din România este deficitară. Speranţa de viaţă la naştere este cu mult sub media UE, atât în ceea ce priveşte bărbaţii (71,6 ani, faţă de 77,8), cât şi în ceea ce priveşte femeile (78,7 ani, faţă de 83,3). Ratele mortalităţii legate de sistemul circulator şi mortalitatea infantilă sunt deosebit de ridicate, indică sursa citată.
De asemenea, în ciuda unui sistem obligatoriu de asigurări de sănătate, circa 86% din populaţie era asigurată în 2015. Românii sunt printre europenii cu cea mai redusă percepţie asupra stării lor de sănătate, mai indică raportul. În comparaţie cu media UE de 3,7%, 10,4% din români relatează că au avut nevoi medicale nesatisfăcute din cauza costurilor, a serviciilor medicale furnizate la distanţă sau a timpului de aşteptare.
România încă nu dispune de un sistem integrat de îngrijire pe termen lung, se mai arată în proiect.
"Având în vedere cele mai sus prezentate, raportat la realităţile subsecvente din ariile operaţionale ale centrelor de transfuzie, băncilor de celule ale spitalelor şi clinicienii utilizatori ai produselor terapeutice derivate din plasma umană, oportunitatea şi utilitatea proiectului apar ca legitime şi imperios necesare. O abordare integrată a acestor probleme sub egida băncii naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem va pune în acord funcţionalitatea sistemului din România cu principiile şi liniile directoare ale normelor europene în materie de colectare, depozitare, transport, preparare, utilizare şi asigurare a calităţii componentelor sangvine", explică iniţiatorii proiectului.
Conform documentului, propunerea de partener public este Ministerul Sănătăţii, prin Compania Naţională "Unifarm".
Durata estimată de realizare a proiectului este de 25 de ani, execuţie şi operare, din care zece ani de execuţie efectivă, fazat pentru fiecare din cele trei componente - banca de celule stem, centre de colectare şi fabrica de procesare/fracţionare a plasmei umane.
Categoriile de beneficiari direcţi/secundari sunt toate centrele de transfuzii din reţeaua Ministerului Sănătăţii, dintre care cel puţin zece vor fi modernizate şi transformate în centre regionale, pe cheltuiala partenerului privat; toate maternităţile din reţeaua publică şi privată, acolo unde, după modificarea cadrului normativ, viitoarele mame vor avea opţiunea de a dona sângele placentar, sângele ombilical şi ţesutul ombilical; toate unităţile de transfuzie din spitalele publice şi private, mai ales acolo unde este nevoie urgentă de grupe de sânge deficitare/rare; clinicile de hematologie şi transplant medular din spitalele publice şi private, mai ales cele care au acreditate protocoalele de prelevare de celule stem din sânge periferic şi măduvă osoasă, specifică proiectul.
Valoarea totală a investiţiei este estimată la 854.000.000 lei fără TVA.
"Investiţiile se vor realiza gradual, conform calendarului stabilit de comun acord cu partenerul public, dar nu mai târziu decât este prevăzut în prezentul studiu de fundamentare. Astfel, în prima etapă se va investi în capacitatea de colectare, apoi în cea de testare şi stocare, urmând ca, după realizarea unei capacităţi de colectare de minim 300.000 litri plasmă anual şi 5.000 de mostre de celule stem, să fie începută investiţia în capacităţile de procesare", relevă sursa citată.
Până în acest moment, România este una dintre puţinele ţări europene care nu are propria capacitate de fracţionare a plasmei, nu a implementat măsuri concrete de 'self-sufficiency' (conform Directivei 89/381 EEC) şi nu are niciun centru de transfuzie acreditat Plasma Master File, se arată în documentul citat.
Obiectivul face parte din Strategia Naţională de Sănătate 2014 - 2020.
AGERPRES
Citește pe Antena3.ro
