Proiecte dăunătoare mediului anulate de criză

Criza economică a anulat două proiecte majore de infrastructură dăunătoare pentru mediu. Canalul Dunăre - Bucureşti şi drumul expres Constanţa - Tulcea au fost puse în aşteptare de Guvern, nu înainte însă ca mai multe studii de fezabilitate să fie realizate pe bani grei de la buget.

În urmă cu exact un an, Executivul de la Bucureşti, condus pe atunci de liberalul Călin Popescu Tăriceanu, anunţa începerea a două proiecte mari de infrastructură, menite să asigure dezvoltarea grabnică a două regiuni importante: canalul Dunăre - Bucureşti, pentru zona de sud a ţării, şi drumul expres Constanţa - Tulcea, pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

Ambele proiecte au stârnit încă de la bun început neîncrederea, având în vedere realizările anterioare ale guvernanţilor (de exemplu, cei 120 de kilometri de autostradă construiţi în 19 ani), dar şi costurile neobişnuit de mari pe care aceste două proiecte le presupuneau: jumătate de miliard de euro pentru canalul navigabil şi 100 de milioane de euro pentru drumul expres. La nemulţumiri se adăugau şi protestele mai multor organizaţii neguvernamentale specializate în protecţia mediului, care au formulat păreri negative cu privire la cele două proiecte.

În ceea ce priveşte canalul Dunăre - Bucureşti, existau semne de întrebare cu privire la traseul acestuia, care "tăia" câteva situri naturale protejate. Drumul expres spre Delta Dunării, aşa cum arătau studiile de fezabilitate comandate de Guvernul Tăriceanu, trecea în câteva puncte prin terenuri aparţinând Rezervaţiei Biosferei.

COORDONATE TEHNICE ABSURDE
20 de milioane de tone de marfă transportate în fiecare an, irigaţii pentru partea centrală a Bărăganului, curent electric, reducerea pericolului de inundaţii pentru 30.000 de hectare de teren agricol, 11 localităţi şi peste 6.500 de gospodării. Proiectul de 73 de kilometri a fost dat din grija Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile în cea a Ministerului Transporturilor. Potrivit ministrului de atunci al Transporturilor, Ludovic Orban, 8.000 de muncitori ar fi suficienţi pentru finalizarea canalului, jumătate faţă de anii '80, când şi Nicolae Ceauşescu dorise construirea unui asemenea canal.

Studiul de fezabilitate, licitat pentru opt milioane de euro, a arătat că lucrarea are raţionament economic şi ar trebui realizată. Singurul care s-a opus proiectului a fost Ion Iliescu. Fostul preşedinte ridicase obiecţii şi în anii '80 în faţa lui Ceauşescu, aducând mai multe argumente tehnice pentru inutilitatea unei asemenea căi navigabile care să lege Bucureştiul de Dunăre. Tăriceanu şi Orban au notat conştiincios nemulţumirile lui Iliescu, dar au decis continuarea proiectului. Nu au fost bani decât pentru studiul de fezabilitate.
Proiectul a intrat în moarte clinică imediat după alegerile parlamentare din noiembrie anul trecut.

Studiul de fezabilitate pentru drumul expres Constanţa - Tulcea a constat aproximativ 8 milioane de euro şi a arătat, de asemenea, oportunitatea lucrării. Argumentele Guvernului au fost acelea că Rezervaţia Biosferei Delta Dunării va fi luată cu asalt în următorii ani de sute de mii de turişti. În viziunea prezentată în urmă cu un an de guvernul liberal, Delta ar urma să devină o destinaţie alternativă, de o zi sau două, pentru turiştii care petrec un sejur pe litoralul Mării Negre.




Socoteala gândită de liberali nu s-a potrivit cu cea a actualului Guvern, care nu a mai considerat investiţia ca fiind una prioritară. Ce contează este doar că milioanele de euro pentru studiul de prefezabilitate şi pe cel de fezabilitate s-au cheltuit. Proiectul drumului expres Tulcea - Constanţa a stârnit reacţii şi din partea mai multor organizaţii ecologiste, care le-au scris anul trecut ministrului Ludovic Orban şi premierului Călin Popescu Tăriceanu, semnalându-le că proiectul urma să treacă foarte aproape de Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, "tăind-o" în câteva locuri.


Război de trei ani în Polonia
Distrugerea unei rezervaţii naturale de dragul infrastructurii este o "găselniţă" pe care nu doar românii au încercat să o pună în practică. În Polonia, o iniţiativă similară a depăşit stadiul proiectelor, autorităţile dând undă verde construirii unui tronson de autostradă printr-o zonă protejată, cu un ecosistem unic în Europa - Valea Rospuda, în nord-estul ţării. Polonezii au antamat constructorul şi începuseră chiar să îndepărteze din zonă anumite specii de zburătoare, când Comisia Europeană a reuşit să pună lacăt pe proiect, la capătul unui "război" de aproape trei ani, în care se ajunsese la ameninţări cu sistarea plăţii fondurilor structurale şi cu procese de răsunet.

În 2006, Varşovia a aprobat proiectul construirii unui tronson de 16 kilometri din Autostrada "Via Baltica" (pe ruta Varşovia - Tallin) exact prin valea râului Rospuda, o regiune mlăştinoasă, cu situri Natura 2000. Proiectul de infrastructură va asigura legătura cu statele baltice şi cu Finlanda (transportatorii urmând să apeleze la feribot pentru ultima etapă a călătoriei). Organizaţiile pentru protecţia mediului au început imediat să protesteze, iar Comisia Europeană a avut, la rândul său, o reacţie promptă, avertizând Polonia că o va aduce în faţa Curţii Europene pentru încălcarea legislaţiei UE privind habitatele protejate.

În faţa atâtor critici, Varşovia s-a apărat spunând că totul este o exagerare şi că autostrada nu va afecta mediul înconjurător, pentru că va fi proiectată deasupra văii Rospuda, adică va fi o autostradă suspendată. În aceste condiţii, Comisia Europeană s-a ţinut de cuvânt şi a declanşat procedura de infringement împotriva Poloniei. Cu toate acestea, în 2007 şi autorităţile regionale şi-au dat acordul pentru proiect.

Localnicii erau chiar entuziasmaţi, întrucât autostrada urma să le repună zona pe harta europeană. Cele mai multe camioane care tranzitează regiunea trec prin oraşul Augustow, fiind la originea a numeroase accidente şi ambuteiaje, dar şi a poluării localităţii. Proiectul a fost îngheţat în primăvara aceluiaşi an, pentru ca, la doar câteva luni după aceea, Polonia să anunţe că reia lucrările. În acel moment, Comisia Europeană a mai făcut un pas şi a înaintat Curţii Europene de Justiţie o cerere pentru interzicerea lucrărilor. Totul s-a încheiat definitiv abia în primăvara acestui an, Varşovia anunţând că va fi preferată o rută alternativă care nu fusese, iniţial, luată în calcul. Mai mult, a reieşit că aceasta va costa cu 17 milioane de euro mai puţin şi că va fi nu cu foarte mult mai lungă.
Irina Cristea