x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator PROIECTE IMOBILIARE PE TEREN-FANTOMĂ/Drum "prezidenţial" în Pădurea Băneasa

PROIECTE IMOBILIARE PE TEREN-FANTOMĂ/Drum "prezidenţial" în Pădurea Băneasa

de Iulia Barbu    |    10 Feb 2009   •   00:00
PROIECTE IMOBILIARE PE TEREN-FANTOMĂ/Drum "prezidenţial" în Pădurea Băneasa

Proiectele rezidenţiale ridicate în nordul Bucureştiului de SC Impact Developer & Contractor SA au păgubit doi proprietari de terenuri. Ioniţă Florian şi Lucian Dăghie s-au trezit că "vor găzdui" zone de recreere sau drumuri de acces pentru proiectele societăţii. Mai mult, investitorii au obţinut o ordonanţă prezidenţială pentru construirea unui drum ce va servi complexului de lux.



În Băneasa, doi proprietari au fost incluşi fără voia lor în două dintre PUZ-urile obţinute de Impact. Lucian Dăghie a fost lăsat fără pământ în 2005, în urma aprobării proiectului "Strada Pădurea Pustnicu şi strada Pădurea Neagră T 468". Terenul pe care îl deţinuse până în acel moment cu acte în regulă s-a transformat în proporţie de 80% în bază de agrement pentru proiectul Greenfield. "Acest PUZ a fost comandat de persoane fizice angajate ale firmei Impact. Planul Urbanistic General prevede necesitatea unor spaţii verzi. Reprezentanţii dezvoltatorului au stabilit ca literă de lege aceste baze de agrement pe terenul meu, obţinând pentru terenul lor coeficienţi extrem de buni", precizează Dăghie în scrisoarea deschisă adresată instituţiilor statului.  

Trei ani mai târziu, PUZ-ul "Aleea Teişani - Pădurea Pustnicu - Pădurea Băneasa" a inclus în interiorul ansamblului şi proprietatea lui Florian Ioniţă. "Am cerut în instanţă anularea acestui proiect.

Terenul meu a fost decopertat parţial pentru un drum de acces şi este inclus în PUZ ca zonă verde", a declarat Ioniţă. Ambii păgubiţi susţin de alftel că proprietăţile lor au fost folosite pentru a creşte coeficienţii urbanistici ai proiectelor dezvoltate în nordul Bucureştiului.

SPAŢIU VERDE, PIETRUIT
Instituţiile statului au sprijinit încă de la început planurile rezidenţiale din Băneasa. Astfel, în 2007, Primăria Capitalei transformă, fără acordul Regiei Naţionale a Pădurilor, un drum aflat în fondul forestier proprietatea publică a statului în drum public. "Deoarece Direcţia Silvică Bucureşti a respins solicitarea SC Impact Developer & Contractor SA privind accesul pe drumul forestier, invocând prevederile Legii 26/1996 ce interzice accesul autovehiculelor în fondul forestier, societatea a deschis acţiune în instanţă şi prin Ordonanţa Prezidenţială Nr. 8918/299/2007 a obţinut aprobarea accesului provizoriu către terenurile reclamantei", se arată în raportul Romsilva. Ulterior, Direcţia Silvică Bucureşti a fost somată să pună în aplicare ordonanţa prezidenţială. Imediat ce a fost semnată convenţia de acces cu Impact, societatea şi-a instalat două bariere mobile pe drumul forestier. Mai mult, dezvoltatorul a pietruit linia parcelară ce desparte unităţile amenajistice, pentru a-şi scurta traseul, motiv pentru care a fost sancţionat contravenţional cu 5.000 lei.

În iunie 2007, Direcţia Silvică a câştigat procesul cu Primăria Capitalei.

 

Două turnuri, lângă Cişmigiu

Alt PUZ, un alt scandal. Turnurile construite lângă Parcul Cişmigiu încing din nou spiritele. Ideea de a ridica patru blocuri, dintre care unul înalt de 30 de etaje, lipite de zona istorică a Capitalei a revenit în atenţia publică prin intermediul unui Plan Urbanistic Zonal, ce-i drept modificat, aflat în dezbatere publică pe site-ul municipalităţii. Situaţia s-a schimbat faţă de anul trecut, când noul patron al SC Universul SA voia să ridice în buricul Bucureştiului patru zgârie-nori. Acum, conform PUZ-ului din Strada Brezoianu 23-25, investitorul a renunţat la primul proiect în urma unor tratative cu noua echipă de arhitecţi de la Primăria Capitalei. Nu mai construiesc patru turnuri, ci două. Nici această variantă nu este una fericită, mai ales că una dintre clădiri va fi în imediata vecinătate a Parcului Cişmigiu, înaltă de 12 etaje.

"Cel care a intrat în posesia fostei tipografii Universul, un american, va construi două corpuri de clădire noi, unul gard în gard, cu Parcul Cişmigiu, înalt de 42 de metri, adică de 12 etaje, în zona protejată. În plus, va mai fi construit un alt imobil înalt de 10 etaje.

Din datele pe care le avem, acest proiect nu are toate avizele legale, aprobarea de la Direcţia de Cultură şi de la Comisia Tehnică fiind date pe alte proiecte decât cele supuse dezbaterii publice", ne-a declarat Alexandru Binescu, preşedintele Asociaţiei Bucureşti. El mai spune că PUZ-ul încalcă legea de protejare pe o rază de 100 de metri a monumentelor istorice, iar consultarea locuitorilor din zonă era necesară. Pe de altă parte, arhitectul-şef al Bucureştiului, Gheorghe Pătraşcu, ne-a declarat că a făcut tot ce-i posibil pentru a ajunge în final la această variantă de proiect. "Prima propunere, cu cele patru turnuri lângă Cişmigiu, era cam exagerată. S-a ajuns la o soluţie de compromis. Asta e tot ce am putut negocia. Clădirea Universul va fi restaurată, se va construi un imobil lângă Cişmigiu şi alte corpuri mai mici care să facă legătura între construcţii", ne-a spus Gheorghe Pătraşcu.

Dacă PUZ-ul va fi aprobat de consilierii generali, în zona Brezoianu se vor ridica în următorii ani clădiri cu birouri, comerţ, alimentaţie publică şi un hotel de cinci stele.
  • Monica Andrei Capatos

×
Subiecte în articol: observator