Proiectul lui Prigoană, aruncat în capul iniţiatorului

PDL se dezice de iniţiativa legislativă menită a pune căluş presei deşi era semnată de alţi 8 deputaţi ai partidului.

Deşi proiectul de lege este semnat de alţi deputaţi PDL, pe lângă Silviu Prigoană, PDL a emis un comunicat în care se dezbară de proiectul lui Prigoană menit a pune căluş presei. Astfel, poiectul de lege este semnat de deputaţii PDL Leşe Doru, Alin Popoviciu, Anghel Serghei, Cionca Arghir, Niţu Adrian, Olar Corneliu, Spânu Marius, Brânduşa Novac, dar şI udemeristul Mate Andras şI independentul Ciuhodaru Tudor.

"Iniţiativa legislativă prin care se doreşte ca presa scrisă şi cea online să fie autorizată şi reglementată de către Consiliul Naţional al Audiovizualului aparţine exclusiv deputatului Silviu Prigoană, şi nu Partidului Democrat Liberal. Partidul Democrat Liberal s-a pronunţat, în permanenţă, pentru libertatea presei, indiferent de situaţiile în care parte a mass-media au manifestat o atitudine exagerată referitoare la activitatea reprezentanţilor formaţiunii", se arată într-un comunicat al formaţiunii. În urma atitudinii oficiale a partidului până şi Silviu Prigoană a făcut paşi înapoi. susţinând că proiectul său se referă la "ziarele de o zi sau o săptămână, apărute peste noapte", pentru care nu-şi asumă nimeni răspunderea, şi care denigrează şi jignesc. Totuşi, deputatul nu a vorbit nimic despre retragerea controversatului proiect legislativ. Atent cu imaginea partidului, Prigoană spuen că PDL nu a fost consultat pe acest subiect deoarece el a avut iniţativa legislativă pe perioada în care nu a mai făcut parte din partid.

Împotriva proiectului de lege s-a declarat şI Preşedinţia, prin vocea purtătorului de cuvânt Valeriu Turcan  care a apreciat pentru Mediafax că aplicarea iniţiativei lui Prigoană ar fi un pas înapoi în ceea ce priveşte libertatea de exprimare. "În opinia presedintelui Traian Băsescu, iniţiativa privind reglementarea de către CNA a presei scrise şi online nu este specifică practicilor europene în domeniu. Adoptarea proiectului ar fi un pas înapoi în ceea ce priveşte libertatea de exprimare", a declarat Valeriu Turcan. El a adăugat că şeful statului, Traian Băsescu, consideră că autoreglementarea este singura soluţie pentru corectarea derapajelor.

Monica Macovei în PE: Apartenenţa şi finanţarea presei, transparente
O dovadă însă că proiectul lui Silviu Prigoană a fost cunoscut la nivel de partid ar putea fi chiar o declaraţie a europarlamentarului Monica Macovei care, miercuri, în plenul Parlamentului European, vorbea despre nevoia ca apartenenţa şi finanţarea presei din România să fie transparente, adică una dintre prevederile proiectului lui Prigoană. "Şi în România există trusturi de presă care aparţin unor politicieni şi sunt finanţate de politicieni şi/sau de oameni de afaceri. Această apartenenţă şi finanţare trebuie să fie transparente şi trebuie să ne asigurăm că independenţa editorială este garantată dacă vrem să avem o presă liberă", a spus  Macovei.  

Conform proiectului lui Prigoană, şi presei scrise, şi celei online ar trebui să li se aplice articolul 48 din Legea audiovizualului, cu o completare. Articolul 48 arată că "orice persoană juridică titulară a unei licenţe audiovizuale are obligaţia de a pune în permanenţă la dispoziţie publicului următoarele categorii de informaţii: a) denumirea, statutul juridic şi sediul social; (...) c) numele persoanelor responsabile de conducerea societăţii comerciale şi ale celor care îşi asumă, în principal, responsabilitatea editorială; d) lista publicaţiilor editate de persoana juridică respectivă şi lista celorlalte servicii de programe pe care le asigură (...) g) organismele de reglementare sau de supraveghere competente". Completarea, cu dedicaţie pentru ziare, reviste şi site-uri, este tot de natură să atragă o sancţiune imediată din partea CNA: "Paragrafele a), c), d) şi g) de la precedentul punct se aplică şi în cazul presei scrise, şi al presei online. Neîndeplinirea acestei prevederi dă dreptul Consiliului să se sesizeze din oficiu şi să retragă licenţa publicaţiei".


CNA: În UE, doar justiţia poate sancţiona încălcările ale legilor în presa scrisă
Proiectul depus de Silviu Prigoană este desfiinţat şi de către membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului care spun că în UE doar justiţia poate sancţiona eventualele încălcări ale legilor în presa scrisă dar şI de către liderii de opinie din presa scrisă.

Astfel, Consiliul Naţional al Audiovizualului, care ar trebui să dea licenţele pentru presa scrisă şi online conform proiectului lui Prigoană, preşedintele CNA, Răsvan Popescu a declarat că, în Uniunea Europeană, eventualele încălcări ale legilor în presa scrisă sunt sancţionate numai de justiţie. Preşedintele CNA a precizat că nu a văzut proiectul iniţiat de Silviu Prigoană, însă că în Uniunea Europeană justiţia este cea care sancţionează eventualele încălcări ale legilor în presa scrisă. "România este ţară membră a Uniunii Europene, iar în Uniunea Europeană nu există autorităţi publice care să licenţieze sau să sancţioneze presa scrisă. Orice eventuale încălcări ale legilor în presa scrisă sunt sancţionate doar de justiţie", a declarat Răsvan Popescu.

Dan Grigore ne-a declarat, la rândul său: "Sunt două planuri pe care ar trebui să discutăm: unul, cel de principiu şi celălalt, despre proiectul propriu-zis. În primul plan este vorba despre încălcarea libertăţii presei. Libertatea presei e valabilă în orice ţară civilizată, însă ea trebuie însoţită de responsabilitate. Presa pare foarte atentă şi conectată la această prioritate, e foarte atentă în ceea ce priveşte liberatea ei, dar pe de altă parte, atenţia e mai mică în momentul în care se exercită asupra sa anumite presiuni, şi atunci lucrurile devin mult mai complicate. În celălalt plan, acest proiect e absolut aberant. În momentul în care CNA a primit o grea lovitură prin diminuarea efectivelor umane, să îi mai adaugi şi alte atribuţiuni care oricum nu au legătură cu audio-vizualul este şi mai aberant. Nici aşa nu avem condiţii pentru o monitorizare convingătoare. Mi se pare absolut nepotrivit ca CNA să se se ocupe şi de presa scrisă şi de cea on-line. Iar faptul că ar vrea să reglementeze mai întâi problema prostituţiei iar apoi pe cea a presei, iarăşi este nepotrivit. Oricum, un astfel de proiect nu poate funcţiona".  

La rândul său, Cristian Tudor Popescu a declarat că Silviu Prigoană nu are nici o competenţă pentru a elabora un astfel de regulament, iar CNA nu poate să reglementeze presa scrisă şi pe cea online, pentru că este un organism numit politic. "Nu pot să nu fac o apropiere între iniţiativa de reglementarea a prostituţiei şi noile preocupări ale domnului Prigoană. Domnul Prigoană crede că îşi poate extinde competenţele din domeniul prostituţiei (n.n. Silviu Prigoană a propus în Parlament un proiect de lege privind legalizarea prostituţiei) în cel al presei scrise. Poate are competenţe în domeniul televiziunii, dar nu în cel al presei scrise. Nu se poate ca CNA să reglementeze aşa ceva, pentru că nu are abilităţile necesare pentru presa scrisă, dar şi pentru că este un organism politic. Nu sunt împotriva unui organism care să reglementeze presa scrisă, dar acesta trebuie să pornească de la Clubul Român de Presă şi de la Convenţia Organizaţiilor de Media, fiecare cu câte un cod deontologic. Pe baza acestora, prin negocieri, se poate face un organism de reglementare pentru presa scrisă şi online... Probabil că domnul Prigoană are nişte pulsiuni pe care i le dă domnul Băsescu... Nu mă miră că are astfel de iniţiative", a declarat Cristian Tudor Popescu pentru Jurnalul Naţional.

Cornel Nistorescu compară propunerea făcută de Silviu prigoană cu meseria acestuia. "Propunerea ca presa scrisă şi online să intre sub autoritatea CNA e ca meseria lui Prigoană. Dacă el crede că a făcut o reglementare de funcţionare pentru gunoaie, crede că poate să facă şi un regulament de funcţionare a presei", a comentat Cornel Nistorescu.

Dan Grigore ne-a declarat, la rândul său: "Sunt două planuri pe care ar trebui să discutăm: unul, cel de principiu şi celălalt, despre proiectul propriu-zis. În primul plan este vorba despre încălcarea libertăţii presei. Libertatea presei e valabilă în orice ţară civilizată, însă ea trebuie însoţită de responsabilitate. Presa pare foarte atentă şi conectată la această prioritate, e foarte atentă în ceea ce priveşte liberatea ei, dar pe de altă parte, atenţia e mai mică în momentul în care se exercită asupra sa anumite presiuni, şi atunci lucrurile devin mult mai complicate.

În celălalt plan, acest proiect e absolut aberant. În momentul în care CNA a primit o grea lovitură prin diminuarea efectivelor umane, să îi mai adaugi şi alte atribuţiuni care oricum nu au legătură cu audio-vizualul este şi mai aberant. Nici aşa nu avem condiţii pentru o monitorizare convingătoare. Mi se pare absolut nepotrivit ca CNA să se se ocupe şi de presa scrisă şi de cea on-line. Iar faptul că ar vrea să reglementeze mai întâi problema prostituţiei iar apoi pe cea a presei, iarăşi este nepotrivit. Oricum, un astfel de proiect nu poate funcţiona".  

Într-un comunicat de presă, ActiveWatch- Agenţia de Monitorizare a Presei arată că iniţiativa deputatului Silviu Prigoană de a modifica Legea audiovizualului ar fi hilară, dacă nu ar fi un "semn al fragilităţii democratice din România", încălcând de mai multe ori Constituţia şi reinstituind cenzura în forma cea mai brutală.  ONG-ul apreciază că iniţiativa lui Silviu Prigoană ar permite "suprimarea unor publicaţii, cu alte cuvinte reinstituie cenzura în forma ei cea mai brutală". ActiveWatch cere Parlamentului să examineze cu un plus de atenţie eventuale viitoare proiecte legislative propuse de "acest accident al democraţiei din România".