Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Surse din serviciile romane de informatii sustin ca mai multe persoane, in principal sirieni, implicate in rapirea ziaristilor romani in Irak ar fi fost identificate. Informatia a facut inconjurul lumii, dupa ce a fost preluata de site-ul Internet al cotidianul francez Le Monde. Sursa citata afirma ca Hakim Hamid Hussein Al-Samarai, supranumit "Abu Sahar" de catre tovarasii sai, al carui nume adevarat ar fi Khaled Al-Akydyi, este cautat de Politia irakiana inca de la 22 mai, cand au fost eliberati ziaristii romani.
Mai multe persoane, in principal sirieni, implicate in rapirea ziaristilor romani in Irak, au fost identificate, au declarat, ieri, surse apropiate anchetei, care au solicitat pastrarea anonimatului.Informatia a fost difuzata ieri de editia online a cotidianului francez Le Monde, care aduce si detalii in privinta rapitorilor. Potrivit sursei citate, Hakim Ziab Hamid Hussein Al-Samarai, supranumit "Abu Sahar" de catre tovarasii sai, al carui nume adevarat ar fi Khaled Al-Akydyi, ar fi dat in urmarire de politia irakiana inca din data de 22 mai, cand au fost eliberati ziaristii romani ostatici la Bagdad. Potrivit unui raport confidential al serviciilor de informatii romane, citat de Le Monde, acest barbat, in varsta de 49 de ani, ar fi servit drept om de legatura intre rapitorii ziaristilor romani (ostatici la Bagdad din 28 martie) si Brigazile Muadh bin Jabal, gruparea care i-a adus la 1 aprilie in beciul in care se aflau si ziarista franceza Florence Aubenas si ghidul sau irakian, Hussein Hanoun.
OPERATIUNEA. Dupa ce i-au rapit pe cei trei ziaristi romani, membrii acestui grup i-ar fi transferat la un alt nivel, superior, la o retea specializata in detinerea si "comercializarea" de ostatici, adica Brigazile Muadh bin Jabal. Asa, cei trei ziaristis-au trezit in acelasi beci cu Aubenas, Hanoun si CINCI OSTATICI IRAKIENI, dintre care doi au fost scosi din beci inainte de eliberarea romanilor si despre a caror soarta nu se stie nimic.
"Am avut de-a face cu trei canale de comunicare", declara o sursa apropiata celulei de criza romane. "Un canal viza serviciile de informatii, un altul era in contact cu comunitatea musulmana din Romania si un al treilea negocia direct cu familiile jurnalistilor rapiti. Doar comunicarea stabilita cu serviciile de informatii ne-a permis sa mergem pana la capat", adauga sursa, citata de Le Monde.
In paralel cu actiunea celulei de criza romane, au avut loc demersuri pe langa comunitatea musulmana din Romania, adauga Le Monde. Care precizeaza ca raportul serviciilor de informatii romane evoca mai multe persoane care ar fi colectat sute de mii de euro din mediile de afaceri arabe din Romania, pentru a constitui o posibila rascumparare destinata eliberarii jurnalistilor. Cu toate acestea, se pare ca banii nu au ajuns in Irak, precizeaza Le Monde.
AUBENAS, "DIPLOMATA". Ziarista franceza, "vedeta" acestor zile, in urma eliberarii ei din captivitatea irakiana si a similitudinilor dintre cazul ei si cel al romanilor ostatici, a vorbit ieri despre captivitatea irakiana. Dar, surpriza! Ea a refuzat sa vorbeasca despre fostii ostatici romani, desi acestia au afirmat ca au fost impreuna cu ea in beci. "Am fost cu Hussein Hanoun, ghidul meu, nu pot vorbi despre romani. Si nu spun asta pentru a ascunde ceva sau pentru ca serviciile secrete mi-au cerut-o", a declarat ea in cadrul conferintei de presa sustinute la Paris, subliniind ca "situatia este delicata".
AMINTIRI. Ea si-a povestit ieri cele 157 de zile de detentie in Irak in beciul minuscul si fara lumina. Ea a dezvaluit ca a fost batuta impreuna cu un alt ostatic, pentru ca a vorbit cu acesta si ca rapitorii s-au prezentat drept membri ai unei miscari religioase sunnite. Ea a declarat ca nu a auzit vorbindu-se de o eventuala cerere de rascumparare pentru eliberarea sa.
Aubenas a povestit ca a fost rapita cu ghidul sau la 5 ianuarie de patru barbati inarmati in centrul Bagdadului, cand se indrepta spre o tabara de refugiati la Fallujah, oras bombardat de americani. Ea a povestit ca a fost detinuta legata la ochi si maini si mult timp alaturi de ghidul sau, fara sa o stie. Zilnic, avea dreptul la 80 de cuvinte, pe care le "consuma" in timpul conversatiilor cu gardienii sai, care o scoteau de doua, trei ori pe zi la toaleta. Fusese botezata "Leila" si purta numarul de cod 6, iar ghidul sau avea numarul 5. In ziua eliberarii, "numerele 5 si 6" au fost scoase din beci si li s-a spus: "Today, Paris". Si au fost eliberati, si ea, si Hussein.
Neconcordante persistente pe ruta Bucuresti - Paris
Exista posibilitatea ca serviciile de informatii sa-i fi pierdut din vedere pe cei trei fosti ostatici romani si sa fi uitat sa le spuna ca inca trebuie sa taca. Altfel nu se explica aceasta neconcordanta intre pozitia frantuzoaicei si cea a romanilor. Ieri, dupa conferinta de presa a frantuzoaicei, Marie-Jeanne Ion si Sorin Miscoci au declarat, la Prima TV, ca nu sunt surprinsi de faptul ca Florence Aubenas nu a recunoscut ca a fost tinuta ostatica in Irak in aceeasi incapere cu ei. "Eu, personal, nu stiu ce s-a intamplat dupa ce am plecat noi de acolo. Daca lucrurile trebuie sa stea asa, inseamna ca exista motive serioase si de siguranta", a precizat Marie-Jeanne. PROBLEME. Se poate spune ca in acest moment in Franta exista o disputa si mai mare decat a fost in Romania, deoarece exista o diferenta evidenta intre ceea ce sustin autoritatile si pozitia lui Aubenas. Pe de o parte, unii oficiali francezi si chiar ziarul Liberation sustin ca Florence a fost colega cu cei trei romani, iar pe de alta, ea neaga. Alte detalii se potrivesc insa in descrierile ostaticilor. Cu toate acestea, Aubenas spune ca modul in care au evoluat jurnalistii romani este altfel, "special". In plus, Florence refuza deocamdata sa faca fericite serviciile romane de informatii si sa le recunoasca rolul in eliberarea ei. Aubenas a fost interogata luni, intr-o locatie protejata a Directiei Generale a Securitatii Externe (DGSE), in apropiere de Orleans. Acest "debriefing" efectuat de specialisti, inceput inca de la eliberarea ei de sambata, le va permite anchetatorilor sa stie mai multe despre rapitorii ei si metodele lor.|
NECESITATE
|
|
Presedintele Traian Basescu a declarat ieri ca, in timpul crizei ostaticilor, a constatat nevoia extraordinara a unei Comunitati de informatii. Mentionand principalele servicii de informatii ale Romaniei (SRI, SIE, DIA si Directia de Informatii a MAI), Basescu a subliniat ca "se simte nevoia crearii unei Comunitati de informatii", cheia functionarii acesteia fiind directionarea serviciilor secrete in culegerea de informatii, astfel incat acestea sa nu ajunga in slujba unui partid, unui grup de interese sau unui om politic.
|
Basescu vede Comunitatea de informatii o necesitate
|
|
SUBORDONARE. In privinta subordonarii Comunitatii de informatii Guvernului sau Presedintiei, Traian Basescu a declarat: "Nu este o disputa intre mine si premier. Ea va fi acolo unde este mai mare nevoie de ea si unde va fi neutra politic". Presedintele a tinut sa precizeze ca serviciile de informatii nu sunt structuri de decizie, dand drept exemplu cazul Omar Hayssam. Astfel, Basescu a amintit ca SRI a furnizat foarte multe informatii cu privire la activitatile economice sau de alta natura ale lui Omar Hayssam. Presedintele a adaugat ca "SRI a furnizat informatii", dar ca decizia era la structurile politice si la parchete. "Serviciile de informatii nu fac. Ele doar strang informatii", a subliniat Basescu. El a mai spus ca a aprobat programul de actiune a serviciilor secrete, care, in planul politicii externe, vizeaza culegerea de informatii, care sa ajute in deciziile politice, iar, o data cu declararea coruptiei la nivel inalt drept amenintare la adresa sigurantei nationale, vizeaza si supravegherea si informarea in acest domeniu.
|
|
